1. [MDA2] mintesc, ~ească a [At: CANTEMIR, ap. GCR I, 323/9 / E: minte + -esc] (Nob) Imaginar.
2. [Scriban] mintésc, -eáscă adj. (d. minte). Vechĭ. (Cant.). Gîndit, imaginar.
3. [DAR] mintesc, -ească, mintești, adj. (înv.) gândit, imaginar.
4. [DLR] MINTÉSC, -EÁSCĂ adj. (Neobișnuit) Imaginar. Precum 2 roate într-o osie să liagă, așea aceale [două stele] printr-o . . . mintiască osie (care axon se chiamă). CANTEMIR, ap. GCR I, 323/9. - Minte + suf. -esc.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL