1. [DEX '09] MINISTRANT, ministranți, s. m. Ajutor de preot în ritualul catolic; paracliser. – Din it. ministrante, germ. Ministrant.
2. [MDA2] ministrant sm [At: BARCIANU, V. / Pl: ~nți / E: ger Ministrant] Băiat care ajuta la oficierea serviciului religios într-o biserică catolică sau protestantă.
3. [DN] MINISTRANT s.m. Ajutor de preot în ritualul catolic; paracliser. [< germ. Ministrant].
4. [MDN '00] MINISTRANT s. m. ajutor de preot în ritualul catolic sau protestant. (< it. ministrante, germ. Ministrant)
5. [DOOM 3] +ministrant s. m., pl. ministranți
6. [DLR] MINISTRANT s. m. Băiat care ajută la oficierea serviciului religios într-o biserică catolică sau într-una protestantă. Cf. BARCIANU, GHEȚIE, R. M., ALEXI, W. - Pl.: ministranți. – Din germ. Ministrant.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL