1. [MDA2] milord sm [At: MACHEN, 9r/8 / Pl: ~rzi / Vc: ~, (înv) ~oarde / E: fr milord] (Înv; dov; ca formulă de adresare) Lord.
2. [DN] MILORD s.m. Titlu de adresare față de un lord. [< engl. milord].
3. [MDN '00] MILORD s. m. titlu de adresare față de un lord. (< engl. milord)
4. [DOOM 3] milord (termen de adresare) s. m., pl. milorzi
5. [DOOM 2] milord (înv.) s. m., pl. milorzi
6. [DGS] milord s.m. (în Marea Britanie; urmat de un nm. pr.) lord. Mai aveți nevoie de ceva, milord Miles?
7. [DLR] MILORD s. m. (Învechit, de obicei la vocativ, ca formulă de adresare) Lord. Milordul Dorsă. MACHEN, 9r/8. Toți milorzii și oricare streini, bucuros adia aleargă. GOLESCU, L. 55. Milorzilor și domnilor! Noi sîntem însărcinați de cătră mărirea sa craiul că. . . să vă rostim mulțămirea mărirei sale. AR (1829), 512/6. Ieși din farmec, o miloarde . . . fugi de-a curților pohfală. CONACHI, P. 258. Ai dreptate, milord. NEGRUZZI, S. III, 263. - Pl.: milorzi. – Voc.: milord și (învechit) miloarde. – Din fr. milord.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL