1. [DEX '09] MICANITĂ, micanite, s. f. Material electroizolant obținut din foițe de mică1 lipite în straturi cu lianți organici și folosit mult în construcția mașinilor și a aparatelor electrice. – Din fr. micanite.
2. [MDA2] micanită sf [At: DN3 / Pl: ~te / E: fr micanite] Material electroizolant obținut din foițe de mică lipite în straturi cu lianți organici și folosit mai mult în construcția mașinilor și a aparatelor electrice.
3. [DLRLC] MICANITĂ, micanite, s. f. Amestec din fragmente de mică2 cu un liant, folosit ca izolant electric.
4. [DN] MICANITĂ s.f. Material obținut prin aglomerarea cu șelac a fragmentelor de mică, folosit ca izolant electric. [< fr. micanite].
5. [MDN '00] MICANITĂ s. f. izolant electric obținut prin aglomerarea cu șelac a fragmentelor de mică. (< fr. micanite)
6. [DOOM 3] micanită s. f., g.-d. art. micanitei; pl. micanite
7. [DOOM 2] micanită s. f., g.-d. art. micanitei; pl. micanite
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL