1. [MDA2] meșteșugaș [At: (a. 1775) URICARIUL, I, 75 / Pl: ~i, ~e / E: meșteșug + -aș] 1 sm (Înv) Meșteșugar. 2 a (Înv) Priceput.
2. [DGS] meșteșugaș, -ă adj., s.m. (înv.) 1 adj. (despre oameni) v. Abil. Destoinic. Deștept. Dibaci. Industrios. Ingenios. Iscusit. Isteț. Îndemânatic. Măiestru. Priceput. 2 s.m. v. Meseriaș. Meșteșugar.
3. [DLR] MEȘTEȘUGAȘ s. m., adj. (Învechit) 1. 1. S.m. Meșteșugar, meseriaș. Cf. PONTBRIANT, D., MÎNDRESCU, UNG. 173. 2. Adj. Priceput, dibaci, meșter (I 3). Învățăturile lesnesc pe oameni. . . și meșteșugași-i arată, și vrednici-i face spre toate lucrurile (a. 1775). URICARIUL, L, 75.Pl.: meșteșugași, -e. – Meșteșug + suf. -aș.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL