1. [DEX '09] METAMORFOZARE, metamorfozări, s. f. Acțiunea de a (se) metamorfoza. – V. metamorfoza.
2. [MDA2] metamorfozare sf [At: POLIZU / Pl: ~zări / E: metamorfoza] 1-3 Metamorfoză (2-4).
3. [DLRLC] METAMORFOZARE, metamorfozări, s. f. Acțiunea de a se metamorfoza; prefacere, transformare, metamorfoză.
4. [DN] METAMORFOZARE s.f. Acțiunea de a (se) metamorfoza și rezultatul ei; transformare prin metamorfoză; metamorfoză. [< metamorfoza].
5. [DEX '09] METAMORFOZA, metamorfozez, vb. I. 1. Refl. (Despre unele animale inferioare) A se dezvolta prin metamorfoză. 2. Refl. și tranz. A căpăta sau a face să capete altă figură, altă înfățișare; fig. a(-și) schimba caracterul, firea, comportarea. ♦ (Mitol.) A (se) preface în plantă, în animal sau într-un lucru neînsuflețit. – Din fr. métamorphoser.
6. [MDA2] metamorfosi2 v vz metamorfoza
7. [MDA2] metamorfoza [At: LEON ASACHI, B. 92/19 / V: (îvr) ~fosi / Pzi: ~zez / E: fr métamorphoser] 1-2 vtr (Mit) A (se) preface în animal, în plantă sau într-un lucru neînsuflețit. 3 vr (D. oameni) A se transforma, schimbându-și înfățișarea sau caracterul, felul de a fi. 4 vr (D. animale inferioare) A se transforma prin metamorfoză (1).
8. [DLRLC] METAMORFOZA, metamorfozez, vb. I. Refl. (Despre unele animale inferioare) A trece prin metamorfoze în cursul dezvoltării lor, a se dezvolta prin metamorfoză. ♦ (Mitol.; despre oameni și zei) A-și schimba prin mijloace supranaturale înfățișarea, a lua alt chip, a se transforma. ◊ Fig. (Livresc, despre persoane) A căpăta altă înfățișare (de obicei mai plăcută); a-și schimba caracterul.
9. [DN] METAMORFOZA vb. I. refl. A suferi o metamorfoză. ♦ (Fig.; despre oameni) A-și schimba înfățișarea, caracterul; a se transforma (treptat). [< fr. métamorphoser].
10. [MDN '00] METAMORFOZA vb. I. refl. 1. a suferi o metamorfoză (1). 2. a-și schimba înfățișarea, caracterul, comportarea. II. refl., tr. a (se) transforma. (< fr. métamorphoser)
11. [Șăineanu, ed. VI] metamorfozà v. 1. a (se) schimba printr’o metamorfoză; 2. fig. a transforma complet: nenorocirile l’au metamorfozat.
12. [Scriban] *metamorfozéz v. tr. (d. metamorfoză; fr. métamorphoser). Transform, prefac, schimb: a metamorfoza apa’n vin, un avar în risipitor.
13. [DOOM 3] metamorfozare s. f., g.-d. art. metamorfozării; pl. metamorfozări
14. [DOOM 2] metamorfozare s. f., g.-d. art. metamorfozării; pl. metamorfozări
15. [DOOM 3] metamorfoza (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. metamorfozez, 3 metamorfozează; conj. prez. 1 sg. să metamorfozez, 3 să metamorfozeze
16. [DOOM 2] metamorfoza (a ~) vb., ind. prez. 3 metamorfozează
17. [DGS] metamorfozare s.f. metamorfoză, modificare, mutație, prefacere, preschimbare, schimbare, transfigurare, transformare, <rar> strămutare, transmutație, <înv. și pop.> mutare, prefacătură, schimbătură, <reg.> străformare, <înv.> modificație, preobrajenie, schimbăciune, străformație, strămutătură, transformație, <fig.> răsturnare, <fig.; înv.> răsturnătură. Metamorfozarea aspectului clădirii este radicală în urma lucrărilor de renovare. Nu crede în metamorfozarea caracterului colegului său.
18. [DLR] METAMORFOZÁRE s. f. Acțiunea de a (s e) m e t a m o r f o z a; prefacere, transformare, metamorfoză. Cf. POLIZU. - Pl.: metamorfozări. – V. metamorfoza.
19. [DLR] METAMORFOSÍ2 vb. IV v. metamorfoza.
20. [DLR] METAMORFOZA vb. I. 1. R e f l. și t r a n z. (Mitol.) A (se) preface în animal, în plantă sau într-un lucru neînsuflețit. Dafne s-au metamorfozat în arbure. LEON ASACHI, B. 92/19. În basmele culese. . . eroii se metamorfozează, se prefac în „lighioane spurcate”. LL I, 75. 2. R e f l. (Despre oameni) A se transforma, schimbîndu-și înfățișarea sau, fig., caracterul, felul de a fi. Simt că te iubesc îndestul pentru ca să mă metamorfozez îndată. ALECSANDRI, T. 1 254. ◊ T r a n z. Rucuria l-a metamorfozat. 3. R e f l. (Despre unele animale inferioare) A se transforma prin metamorfoză (1). – Prez. ind.: metamorfozez. – Și: (învechit, rar) metamorfosí vb. IV. VÎRNAV, L. 138r/4. – Din fr. métamorphoser.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL