1. [MDA2] merticaș sm [At: (a. 1689) IORGA, S. D. XIV, 3 / Pl: ~i / E: mertic + -aș] (Rar) Persoană care beneficia de un mertic (4).
2. [DAR] merticaș, merticași, s.m. (reg.) persoană care beneficiază de un mertic.
3. [DLR] MERTICÁȘ s. m. (Rar) Persoană care beneficia de un mertic (3). Să aibă a luarea sfântul schit această sare deplin în toți anii. . . la vreame când iau ș-alti merticași (a. 1 689). IORGA, S. D. XIV, 3. - Pl.: merticași. – Mertic + suf. -aș.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL