Definiție și ce înseamnă mercurială

1. [DEX '09] MERCURIAL2, -Ă, mercuriali, -e, adj. De mercur, pe bază de mercur, cu mercur. Alifie mercurială. [Pr.: -ri-al] – Din fr. mercuriel, lat. mercurialis.

2. [MDA2] mercurial2, ~ă [At: S. BĂRB. 53/16 / P: ~ri-al / Pl: ~i, ~e / E: fr mercuriel, lat mercurialis] (Asr) 1 a Care conține mercur. 2 a De mercur. 3 sfp Medicamente preparate pe bază de mercur. 4 a Cauzat de mercur.

3. [DLRLC] MERCURIAL2, -Ă, mercuriali, -e, adj. De mercur, care conține mercur. Alifie mercurială. – Pronunțat: -ri-al.

4. [DN] MERCURIAL, -Ă adj., s.n. (Medicament) care conține mercur; de mercur, cu mercur. [Pron. -ri-al. / < fr. mercuriel].

5. [MDN '00] MERCURIAL2, -Ă adj., s. n. (medicament) care conține mercur, pe bază de mercur. (< fr. mercuriel, lat. mercurialis)

6. [Scriban] *mercuriál, -ă adj. (lat. mercurialis). Care conține mercur: sărurĭ mercuriale. Făcut cu mercur: fricțiunĭ mercuriale. Cauzat de mercur: salivațiune mercurială. S. f. O plantă eŭforbiacee numită pop. slăbănog și trepădătoare, fiindcă are proprietățĭ laxative (mercurialis annua), și breĭ saŭ buruĭană cînească (mercurialis perennis). În vechime, în Francia, adunare a corpuluĭ judiciar ținută în prima Mercure după vacanță și în care prezidentu ținea un lung discurs despre mersu justițiiĭ. Discurs pe care-l pronunță azĭ în Francia prezidențiĭ la deschiderea tribunalelor și curților. Fig. Ocară, mustrare severă.

7. [DOOM 3] mercurial1 (înv.) (desp. -ri-al) adj. m., pl. mercuriali; f. mercurială, pl. mercuriale

8. [DOOM 2] mercurial1 (-ri-al) adj. m., pl. mercuriali; f. mercurială, pl. mercuriale

9. [DLR] MERCURIAL2, -Ă adj. (Astăzi rar) 1. Care conține mercur, de mercur. Alifie mercurială. S. BĂRB. 53/16, cf. VEISA, I. 1712/9. O cură mercurială pâtrunzetoare. VASICI, M. II, 135/11. Feliurițele preparaturi mercuriale. CUCIURAN, M. 13r/5. A lăsat a se tracta (căută) de o simplă oftalmie prin pomada mercurială. MAN. SĂNĂT. 51/16. Înălțimea colonei mercuriale din barometru. PONI, F. 74. ♦ (Substantivat, f. pl.) Medicamente preparate pe bază de mercur. Cf. STAMATI, D., LM. După proprietățile lor farmacologice și, deci, după utilizări, se deosebesc: mercuriale diuretice și mercuriale antiseptice. LTR2. 2. Cauzat de mercur. Însă prea adeseori rămîn în locul urmărilor venereiei acele a înveninării mercuriale. VASICI, M. II, 135/16. Salivațiune mercurială. SCRIBAN, D. - Pronunțat: -ri-al. - Pl: mercurial, -e. – Din fr. mercuriel, lat. mercurialis.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [MDA2] mistru sm [At: N. COSTIN, ap. LET. I A, 11/30 / Pl: ~ii/ […]
1. [MDA2] mistrui, ~uie a [At: MAT. FOLK. 1579 / Pl: ~, ~uie / E: […]
1. [DEX '09] MISTUIALĂ, mistuieli, s. f. (Rar) Mistuire. [Pr.: -tu-ia-] – Mistui + suf. […]
[DTM] misurato (cuv. it. „măsurat, în măsură, păstrând riguros măsura”), expresie care, ca și a […]
1. [MDA2] misurcă [At: BIBLIA (1688), 3251/48 / V: mițu~, mițușcă / Pl: ~rce / […]
1. [MDA2] misăricios, ~oasă a [At: GLOSAR REG. / Pl: ~oși, ~oase / E: measer […]
1. [MDA2] misărie sf [At: DLR / V: ~sarie / Pl: ~ii / E: misar […]
1. [MDA2] misăriță sf [At: ALR II, 6524/386 / Pl: ~țe / E: misar + […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro