1. [DEX '09] MERCEOLOGIE, merceologii, s. f. Disciplină al cărei obiect îl constituie studierea proprietăților fizice și chimice ale mărfurilor în vederea stabilirii calității lor și a condițiilor de păstrare. [Pr.: -ce-o-] – Din it. merceologia.
2. [MDA2] merceologie sf [At: DLR / P: ~ce-o~ / Pl: ~ii / E: it merceologia] Disciplină al cărei obiect îl constituie studierea proprietăților mărfurilor în vederea stabilirii calității lor și a condițiilor de păstrare.
3. [DLRLC] MERCEOLOGIE, merceologii, s. f. Știință care se ocupă cu studiul mărfurilor.
4. [DN] MERCEOLOGIE s.f. Disciplină care are ca obiect studiul mărfurilor. [Pron. -ce-o-, gen. -iei. / cf. fr. merceologie, it. merceologia < lat. merx – marfă, gr. logos – vorbire].
5. [MDN '00] MERCEOLOGIE s. f. disciplină care are ca obiect studiul mărfurilor. (< it. merceologia)
6. [Șăineanu, ed. VI] merceologie f. cursul mărfurilor.
7. [DOOM 3] merceologie (desp. -ce-o-) s. f., art. merceologia, g.-d. art. merceologiei; pl. merceologii, art. merceologiile (desp. -gi-i-)
8. [DOOM 2] merceologie (-ce-o-) s. f., art. merceologia, g.-d. art. merceologiei; pl. merceologii, art. merceologiile
9. [DETS] MERCEO- „marfă, sortiment”. ◊ L. merx, mercis „marfă” > it. merceo- > rom. merceo-. □ ~logie (v. -logie1), s. f., disciplină care are ca obiect studiul mărfurilor.
10. [DLR] MERCEOLOGÍE s. f. Disciplină al cărei obiect îl constituie studierea proprietăților mărfurilor în vederea stabilirii calității lor și a condițiilor de păstrare. DICȚ. - Pronunțat: -ce-o-. – Din it. merceologia.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL