1. [DEX '09] MELOPEIC, -Ă, melopeici, -ce, adj. Ca o melopee; melodios, armonios. [Pr.: -pe-ic] – Melopee + suf. -ic.
2. [MDA2] melopeic, ~ă a [At: PERPESSICIUS, M. III, 416 / Pl: ~ici, ~ice / E: melopee + -ic] (Rar) 1 Ca o melopee (4) Si: armonios, melodios. 2 Monoton.
3. [DEX '98] MELOPEIC, -Ă, melopeici, -e, adj. (Rar) Ca o melopee; melodios, armonios. [Pr.: -pe-ic] – Melopee + suf. -ic.
4. [DN] MELOPEIC, -Ă adj. (Liv.) De melopee (2); melodios; monoton. [Pron. -pe-ic. / et. incertă].
5. [MDN '00] MELOPEIC, -Ă adj. de melopee (2); melodios; monoton. (< melopee + -ic)
6. [DOOM 3] melopeic (desp. -pe-ic) adj. m., pl. melopeici; f. melopeică, pl. melopeice
7. [DOOM 2] melopeic (-pe-ic) adj. m., pl. melopeici; f. melopeică, pl. melopeice
8. [DGS] melopeic, -ă adj., adv. (rar) 1 adj. (despre sunete, stil, limbaj, versificație, poezie, despre elemente sau fenomene ale naturii etc.) v. Armonic. Armonios. Melodic. Melodios. Muzical. Sonor. 2 adv. (modal) v. Monoton. Uniform.
9. [DLR] MELOPÉIC, -Ă adj. (Rar) Ca o melopee (2); melodios, armonios ; monoton. Este. . . o incantație melopeică pătrunzătoare, care cucerește și stăruie. PERPESSICIUS, M. III, 416. ◊ (Adverbial) Uneori murmura: versuri, pasagii de proză, melopeic. TEODOREANU, M. U. 31. - Pl.: melopeici, -ce. – Melopee + suf. -ic.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL