1. [MDA2] melilit sn [At: CANTUNIARI, L. M. / V: ~ă sfi / E: fr mélilite, ger Melilith] Silicat natural de aluminiu și calciu, cristalizat de obicei în sistem pătratic.
2. [DN] MELILIT s.n. (Chim.) Silicat natural de aluminiu și calciu. [< fr. mélilite, germ. Melilith].
3. [MDA2] melilită sf vz melilit
4. [DETS] MELI-2 „miere”. ◊ gr. meli „miere” > fr. méli-, engl. id. > rom. meli-. □ ~bioză (v. -bioză), s. f., dizaharidă izomeră cu lactoza, formată dintr-o moleculă de glucoză și una de galactoză, fiind sintetizată de plante ca: oleaceele, malvaceele etc.; ~fag (v. -fag), adj., care se hrănește cu miere; ~lit (v. -lit1), s. n., amestec izomorf de silicați gălbui, care se formează în rocile efuzive tinere, din lave leucitice și nefelinice.
5. [DLR] MELILÍT subst. Silicat natural de aluminiu și calciu, cristalizat de obicei în sistem pătratic. Cf. CANTUNIARI, L. M., LTR2. - Și: melilită s. f. cantuniari, L. M. – Din fr. mélilite, germ. Melilith.
6. [DLR] MELILÍTĂ s. f. v. melilit.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL