1. [DEX '09] MELIFER, -Ă, meliferi, -e, adj., s. f. pl. I. Adj. (Despre plante) Care are flori cu mult nectar și polen, din care albinele produc mierea. II. S. f. pl. Grup de insecte himenoptere (cuprinzând albinele și viespile) care culeg nectarul și polenul din flori, producând apoi mierea sau ceara. – Din fr. mellifère.
2. [MDA2] melifer, ~ă [At: COSTINESCU / Pl: ~e / E: fr mellifère] 1 a (D. plante) Cu flori bogate în nectar și polen Si: (rar) melific. 2 a (D. ținuturi, regiuni) Bogat în plante melifere (1). 3 sfp Grup de insecte himenoptere (cuprinzând albinele și viespile) care culeg nectarul și polenul din flori, producând apoi mierea sau ceara.
3. [DLRLC] MELIFER, -Ă, meliferi, -e, adj. Care are flori cu nectar (folosit de albine la producerea mierei). Floră meliferă.
4. [DN] MELIFER, -Ă adj. (Despre plante) Care are flori cu nectar (folosit de albine pentru producerea mierii). // s.f.pl. Grup de insecte himenoptere, care cuprinde albinele, viespile etc. [Cf. fr. mellifère, lat. mellifer < mel – miere, ferre – a purta].
5. [MDN '00] MELIFER, -Ă I. adj. 1. (despre plante) cu flori din al căror nectar albinele prepară mierea. 2. (despre regiuni) bogat în plante melifere (1). II. s. f. pl. grup de insecte himenoptere: albinele, viespile etc. (< fr. mellifère/s/)
6. [Scriban] *melifér, -ă adj. (lat. méllifer, mellífera, d. mel, mellis, mĭere, și ferre, a purta). Bot. Care produce mĭere și e vizitat de albine: florĭ melifere.
7. [DOOM 3] meliferă s. f., g.-d. art. meliferei; pl. melifere
8. [DOOM 2] !meliferă s. f., g.-d. art. meliferei; pl. melifere
9. [DOOM 3] melifer adj. m., pl. meliferi; f. meliferă, pl. melifere
10. [DOOM 2] melifer adj. m., pl. meliferi; f. meliferă, pl. melifere
11. [DETS] MELI-1 „miere, nectar”. ◊ L. mel, mellis „miere” > fr. melli-, engl. id. > rom. meli-. □ ~fer (v. -fer), adj., s. f. pl., 1. adj., Care produce miere. 2. adj., Care are flori cu nectar. 3. s. f. pl., Grup de insecte himenoptere, cuprinzînd albinele, viespile etc., care culeg polenul și nectarul din flori; ~vor (v. -vor), adj., care consumă miere.
12. [DLR] MELIFÉR, -Ă adj., s. f. pl. I. Adj. 1. (Despre plante) Cu flori bogate în nectar și polen, din care albinele prepară mierea. Cf. COSTINESCU, LM, BARCIANU, ALEXI, W. Transportarea stupilor în apropierea unor suprafețe întinse cu plante melifere aduce sporuri însemnate în producția de miere. SCÎNTEIA, 1952, nr. 2 390, cf. 1953, nr. 2859. 2. (Despre ținuturi, regiuni) Bogat în plante melifere (D- Scrie aici la statut că nu ai voie să ții decît 15 stupi, douăzeci în regiunile melifere. V. ROM. februarie 1952, 164. II. S. f. pl. Grup de insecte himenoptere (cuprinzînd albinele și viespile) care culeg nectarul și polenul din flori, producînd apoi mierea sau ceara. Cf. COSTINESCU, CADE, DN. - Pl.: melifere. – Din fr. mellifère.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL