1. [DEX '09] MAURESC, -Ă, maurești, adj. (Rar) Maur (2). [Pr.: ma-u-] – Din fr. mauresque.
2. [MDA2] mauresc, ~escă a [At: ALECSANDRI, O. P. 141 / P: ma-u~ / Pl: ~ești / E: fr mauresque] (Frr) 1-3 Maur2 (4-6).
3. [DLRLC] MAURESC, -A, maurești, adj. (Franțuzism rar) Care aparține maurilor, care e în obiceiurile maurilor. O lampă de argint, de forma maurescă, se cobora din mijlocul tavanului. ALECSANDRI, O. P. 141. – Pronunțat: ma-u-.
4. [MDN '00] MAURESC, -Ă adj. maur. (< fr. mauresque)
5. [Șăineanu, ed. VI] mauresc a. ce ține de obiceiurile, de gustul Maurilor: arhitectură maurescă.
6. [Scriban] *maurésc, -éscă și -eáscă adj. De Maur, al Maurilor: arhitectura maurescă.
7. [DOOM 3] mauresc (rar) (desp. ma-u-) adj. m., f. maurescă; pl. m. și f. maurești
8. [DOOM 2] mauresc (rar) (ma-u-) adj. m., f. maurescă; pl. m. și f. maurești
9. [DGS] mauresc, -ească adj. (în Antic.) maur, <înv.> moresc, moric.
10. [DLR] MAURÉSC, -ESCĂ adj. (Franțuzism, rar) Maur 2 (2). O lampă de argint, de formă maurescă, se cobora din mijlocul tavanului. ALECSANDRI, O. P. 141, cf. COSTINESCU, DDRF. - Pronunțat: ma-u-. – Pl.: maurești. – Din fr. mauresque.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL