1. [DEX '09] MATRIȚAT, -Ă, matrițați, -te, adj. Prelucrat la matriță. – V. matrița.
2. [MDA2] matrițat, ~ă sf [At: IOANOVICI, TEHN. 138 / Pl: ~ați, ~e / E: matriță] Prelucrat cu ajutorul unei matrițe.
3. [DEX '09] MATRIȚA, matrițez, vb. I. Tranz. A prelucra un material prin deformare plastică, cu ajutorul unei matrițe. – Din matriță.
4. [MDA2] matrița vt [At: DEX / Pzi: ~țez / E: matriță] A prelucra un material prin deformare plastică, cu ajutorul unei matrițe.
5. [DN] MATRIȚA vb. I. tr. A prelucra (un material) la forjă, în matriță. [< germ. matrizieren].
6. [MDN '00] MATRIȚA vb. tr. a prelucra (un material) cu ajutorul unei matrițe. (< germ. matrizieren)
7. [DOOM 3] matrița (a ~) (desp. ma-tri-) vb., ind. prez. 1 sg. matrițez, 3 matrițează; conj. prez. 1 sg. să matrițez, 3 să matrițeze
8. [DOOM 2] matrița (a ~) (ma-tri-) vb., ind. prez. 3 matrițează
9. [DLR] MATRIȚÁT, -Ă adj. Prelucrat la matriță, forjat în matrițe. Acest moment corespunde cali- brârii inelului matrițat. IOANOVICI, TECH. 138. - Pl.: matrițați, -te. – De la matriță.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL