1. [DEX '09] MATRIMONIAL, -Ă, matrimoniali, -e, adj. De căsătorie, privitor la căsătorie. [Pr.: -ni-al] – Din fr. matrimonial.
2. [MDA2] matrimonial, ~ă a [At: NEGULICI / P: ~ni-al / Pl: ~i, ~e / E: fr matrimonial] 1 De căsătorie Si: conjugal. 2 Referitor la căsătorie Si: conjugal.
3. [DEX '98] MATRIMONIAL, -Ă, matrimoniali, -e, adj. (Livr.) De căsătorie, privitor la căsătorie. [Pr.: -ni-al] – Din fr. matrimonial.
4. [DLRLC] MATRIMONIAL, -Ă, matrimoniali, -e, adj. (Livresc) De căsătorie, privitor la căsătorie. Invitații... se dovedeau rebeli proiectelor matrimoniale. C. PETRESCU, C. V. 180. – Pronunțat: -ni-al.
5. [DN] MATRIMONIAL, -Ă adj. De căsătorie, referitor la căsătorie. [Cf. fr. matrimonial, lat. matrimonialis < matrimonium – căsătorie].
6. [MDN '00] MATRIMONIAL, -Ă adj. referitor la căsătorie. (< fr. matrimonial, lat. matrimonialis)
7. [Șăineanu, ed. VI] matrimonial a. ce ține de căsătorie.
8. [Scriban] *matrimoniál, -ă adj. (lat. matrimonialis, d. matrimonium, căsătorie). Relativ la căsătorie, conjugal: vĭața matrimonială.
9. [DOOM 3] matrimonial (desp. ma-tri-, -ni-al) adj. m., pl. matrimoniali; f. matrimonială, pl. matrimoniale
10. [DOOM 2] matrimonial (ma-tri-, -ni-al) adj. m., pl. matrimoniali; f. matrimonială, pl. matrimoniale
11. [DE] MATRIMONIÁL, -Ă (< fr.) adj. Privitor la căsătorie. ◊ Regim m. = totalitatea normelor juridice referitoare la relațiile dintre soți pe timpul căsătoriei, în special cu privire la bunurile lor. În prezent, regimul m. legal, unic și obligatoriu, este acela al comunității bunurilor dobândite în timpul căsătoriei (cu excepția bunurilor declarate expres de lege ca fiind proprii ale unuia dintre soți). ◊ Convenție m. = convenție încheiată între viitorii soți, cu ocazia sau în vederea încheierii căsătoriei, prin care ei își aleg unul dintre regimurile m. reglementate de lege sau își reglementează altfel (în limite îngăduite de lege) raporturile lor privitoare la bunuri. În diferite țări, sau în diferite perioade istorice, soții pot/puteau alege regimul dotal sau diferite alte regimuri (de comunitate, de separație), fiecare legislație stabilind, de regulă (cu titlu supletiv), un an umit regim m., aplicabil în lipsă de c.m. contrară.
12. [DGS] matrimonial, -ă adj. casnic, conjugal, marital, <livr.> conubial, <înv.> căsătoresc, căsnicesc, gospodăresc, soțiesc. Viața matrimonială are suișuri și coborâșuri.
13. [DLR] MATRIMONIAL, -Ă adj. De căsătorie, privitor la căsătorie. V. c o n j u g a l. Cf. NEGULICI, STAMATI, D., PONTBRIANT, D., COSTINESCU. Încălzise inima colegilor: le spusese că-i chestie matrimonială la mijloc. VLAHUȚĂ, D. 231. Verice convențiuni matrimoniale sînt libere între soți, întrucît. . . nu vatămă drepturile bărbatului de cap al familiei. HAMANGIU, C. C. 309, cf. BARCIANU. I se luă jurisdicțiunea în afacerile matrimoniale și se încredință judecătoriilor civile. SBIERA, F. S. 213, cf. ALEXI, W. Putea să mai aștepte Magda cu marafeturile prezentațiilor și ale reprezentațiilor sale matrimoniale. HOGAȘ, DR. I, 171. Se dovedeau rebeli proiectelor matrimoniale. C. PETRESCU, C. V. 180. ◊ (În context figurat) Knapp pretinde că spiritul reprezintă forța masculină, natura forța feminină, iar istoria e unirea matrimonială între ele. RALEA, S. T. II, 284. - Pronunțat: -ni-al. – Pl.: matrimoniali, -e. – Din fr. matrimonial.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL