1. [DEX '09] MARTIROLOG s. n. v. martirologiu.
2. [MDA2] martirolog1 sn vz martirologiu
3. [MDA2] martirolog2 sm [At: DN3 / Pl: ~ogi / E: cf fr martyrologiste] Autor al unui martirologiu.
4. [DN] MARTIROLOG s.m. Autor al unui martirologiu. [Cf. fr. martyrologiste].
5. [MDN '00] MARTIROLOG s. m. autor al unui martirologiu. (după fr. martyrologiste)
6. [DEX '09] MARTIROLOGIU, martirologii, s. n. Scriere care cuprinde lista martirilor2 Bisericii (și povestirea suferințelor lor) sau, p. gener., lista celor care au suferit ori au murit pentru o idee, pentru o convingere. [Var.: martirolog s. n.] – Din lat. martyrologium, fr. martyrologe.
7. [MDA2] martirologhiu sn vz martirologiu
8. [MDA2] martirologiu sn [At: ȘINCAI, HR. I, 56/30 / V: ~rolog, (înv) ~loghiu / Pl: ~ii / E: lat martirologium, ger Martylologium, ngr μαρτυρολόγιον, fr martyrologe] 1 Scriere care cuprinde lista martirilor Bisericii și povestirea suferințelor lor. 2 Scriere care cuprinde lista celor care au suferit, au murit pentru o idee, pentru o convigere.
9. [DEX '98] MARTIROLOGIU, martirologii, s. n. Scriere care cuprinde lista martirilor2 bisericii (și povestirea suferințelor lor) sau, p. gener., lista celor care au suferit ori au murit pentru o idee, pentru o convingere. [Var.: martirolog s. n.] – Din lat. martyrologium, fr. martyrologe.
10. [DN] MARTIROLOGIU s.n. 1. Listă de martiri sau de sfinți; martirologie. 2. (Fig.) Lungă enumerație de suferințe îndurate. [Pron. -giu. / < lat. martyrologium, cf. germ. Martyriologium, ngr. martirologion, fr. martyrologe].
11. [MDN '00] MARTIROLOGIU s. n. 1. scriere cuprinzând lista martirilor bisericii sau a acelora care au suferit pentru o idee etc.; martirologie. 2. (fig.) lungă enumerație de suferințe îndurate. (< lat. martyrologium, fr. martyrologe)
12. [Șăineanu, ed. VI] martirologiu n. 1. catalogul martirilor și al sfinților în genere; 2. fig. enumeratiune lungă de suferințe îndurate.
13. [Scriban] *martirológiŭ n. (mlat. martyrologium, ngr. martyrológion, compus ca și oro-logiŭ). Lista saŭ catalogu martirilor saŭ sfinților (cam tot una cu sinaxar). Fig. Catalogu victimelor saŭ suferințelor: martirologiu științeĭ, martirologiu unuĭ om.
14. [DOOM 3] martirologiu s. n., art. martirologiul; pl. martirologii, art. martirologiile (desp. -gi-i-)
15. [DOOM 2] martirologiu [giu pron. gĭu] s. n., art. martirologiul; pl. martirologii, art. martirologiile (-gi-i-)
16. [IVO-III] martirologiu, -gii.
17. [DGS] martirologiu s.n. (bis.) martirologie.
18. [DLR] MARTIROLÓG s. n. v. martirologiu.
19. [DLR] MARTIROLÓGHIU s. n. v. martirologiu.
20. [DLR] MARTIROLÓGIU s. n. Scriere care cuprinde lista martirilor bisericii (și povestirea suferințelor lor) sau, p. gener., lista celor care au suferit, au murit pentru o idee, pentru o convingere. Pomenire în martirologhiul cel din Roma se face în 25 ianuarie. ȘINCAI, HR. I, 56/30. E de prisos, o, stăpînitori ai ceasului ce trece, să sporiți martirologiul cel noul GALATION, A. 450. ◊ F i g. Scrisoarea d-tale, adevărat martirolog a bietelor flori. NEGRUZZI, S. I, 98. - Pl.: martirologii. – Și: martirológ, (învechit) martirológhiu s. n. – Din lat. martyrologium, germ. Martyrologium, ngr. μαρτυρολόγιον, fr. martyrologe.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL