1. [DEX '09] MARTENSITĂ s. f. Constituent structural din aliaj fier-carbon la oțelurile călite. – Din fr. martensite.
2. [MDA2] martensită sf [At: DN / Pl: ~te / E: fr martensite] Constituent structural din aliaj fîer-carbon la oțelurile călite.
3. [DN] MARTENSITĂ s.f. (Tehn.) Constituent al oțelului. [< fr. martensite].
4. [MDN '00] MARTENSITĂ s. f. constituent structural al oțelurilor călite, cu o densitate foarte mare. (< fr. martensite)
5. [DOOM 3] martensită s. f., g.-d. art. martensitei
6. [DOOM 2] martensită s. f., g.-d. art. martensitei
7. [DE] MARTENSÍTĂ (< fr. {i}; {s} n. pr. A. Martens) s. f. Constituent al oțelului călit, caracterizat prin duritate foarte mare. Este formată din granule fine de ferită (2), care conține carbon în soluție metastabilă; are aspect acicular.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL