1. [DEX '09] MARMOREU, -EE, marmorei, -ee, adj. (Rar) Marmoreean. – Din lat. marmoreus, it. marmoreo.
2. [MDA2] marmoreu, ~ee a [At: EMINESCU, O. I, 172 / A și: marmoreu / Pl: ~ei, ~ee / E: lat marmoreus, it marmoreo] (Rar) Marmorean (3).
3. [DEX '98] MARMOREU, -EE, marmorei, -ee, adj. (Rar) Marmorean. – Din lat. marmoreus, it. marmoreo.
4. [DLRLC] MARMOREU, -EE, marmorei, -ee, adj. (Latinism rar) Marmorean. Din negru giulgi se desfășor Marmoreele brațe. EMINESCU, O. I 172.
5. [DN] MARMOREU, -EE adj. (Rar) Marmorean. [Pron. -reu, -re-e. / < lat. marmoreus, it. marmoreo].
6. [MDN '00] MARMOREU, -EE adj. marmorean. (< lat. marmoreus, it. marmoreo)
7. [Șăineanu, ed. VI] marmoreu a. ce seamănă cu marmura: marmoreele brațe EM.
8. [DLRLC] MĂRMURIU, -IE adj. v. marmoreu.[1]
9. [DOOM 3] marmoreu (rar) adj. m., pl. marmorei; f. sg. și pl. marmoree
10. [DOOM 2] marmoreu (rar) adj. m., pl. marmorei; f. sg. și pl. marmoree
11. [DGS] marmoreu, -ee adj. (rar) v. Marmoreean.
12. [DLR] MARMORÉU, -ÉE adj. Marmorean (2). Din negru giulgiu se desfășor Marmoreele brațe. EMINESCU, O. I, 172. De ce ar pune doruri vagi și nostalgii neînțelese pe frunți care nu cer decît să rămînâ reci în marmoreea lor albeață? PETICĂ, O. 246. - Accentuat și: marmoreu. – Pl.: marmorei,-ee. - Din lat. marmoreus, it. marmoreo.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL