1. [DEX '09] MARDI, mardesc, vb. IV. Tranz. (Arg.) A trage cuiva o bătaie zdravănă; a bate, a lovi (zdravăn). – Din țig. mardo.
2. [MDA2] mardi vt [At: PAMFILIE, J. II, 153 / Pzi: ~desc / E: rrm mardo] (Arg) 1-2 A trage cuiva o bătaie (zdravănă).
3. [DLRLC] MARDI, mardesc, vb. IV. Tranz. (Argou) A bate, a lovi. Mai zi o dată stimabile, că te-am mardit! îl amenință de la spate un glas de bas profund. C. PETRESCU, C. V. 101.
4. [Scriban] mardésc v. tr. (cp. cu ngr. be....[1], învălătucesc). Vulg. Trag cuĭva o mardeală. V. mărdăgesc.
5. [DOOM 3] mardi (a ~) (arg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. mardesc, 3 sg. mardește, imperf. 1 mardeam; conj. prez. 1 sg. să mardesc, 3 să mardească
6. [DOOM 2] mardi (a ~) (arg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. mardesc, imperf. 3 sg. mardea; conj. prez. 3 să mardească
7. [DER] mardi (mardesc, mardit), vb. – A bate, a chelfăni. Țig. mar-, participiul mardo „a lovi” (Bogrea, Dacor., I, 280; Graur 168; Juilland 167). Cuvînt de argou, ca și der. mardeală, s. f. (bătaie); mardeiaș, s. m. (bătăuș). Din același participiu provine țig. mardo, pl. marde „căldărușă”, de unde argoticul mardei, s. m. pl. (bani) cu sing. reconstituit mardeu, s. m. (monedă de un leu).
8. [Argou] mardi, mardesc v. t. a bate, a lovi; a trage cuiva o bătaie
9. [DGS] mardi vb. IV. tr. (arg.; compl. indică ființe) v. Atinge. Bate. Lovi.
10. [DLR] MARDÍ vb. IV. T r a n z. (Argotic) A trage cuiva o bătaie (zdravănă). V. a t i n g e. Cf. PAMFILE, J. II, 153. Mai zi o dată, stimabile, că te-am mardit! îl amenință de la spate un glas de bas profund. C. PETRESCU, C. V. 101, cf. GR. S. VII, 118, BL XIII, 116, com. din ȚEPEȘ VODĂ – MEDGIDIA. – Prez. ind.: mardesc. – Din țig. mardo (participiul lui mar-).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL