1. [DEX '09] MARCOMAN, marcomani, s. m. (La pl.) Numele mai multor triburi germanice, stabilite la începutul erei creștine pe cursul superior al Dunării, care au purtat numeroase războaie împotriva Imperiului Roman; (și la sg.) persoană care a aparținut acestor triburi. – Din fr. Marcomans, germ. Markomannen.
2. [MDA2] marcomani smp [At: FILIMON, O. II, 106 / E: fr marcomans, ger Markomannen] Veche populație germanică dispărută în sec. IV d. Hr.
3. [DEX '98] MARCOMANI s. m. pl. Numele mai multor triburi germanice vechi, stabilite în Bavaria. – Din fr. Marcomans, germ. Markomannen.
4. [Șăineanu, ed. VI] Marcomani m. pl. vechiu popor germanic de pe malurile Elbei, făcură mai multe incursiuni în Italia și se așezară în cele din urmă în Boemia: ei ocupară Dacia între anii 225-375.
5. [DOOM 3] marcoman s. m., pl. marcomani
6. [DOOM 2] marcoman s. m., pl. marcomani
7. [DE] MARCOMÁNI (< fr., germ.) s. m. pl. Numele unor triburi germanice, așezate la începutul erei noastre pe cursul superior al Dunării. Aliați cu quazii, au purtat în sec. 1-2 d. Hr. numeroase războaie împotriva Imp. Roman (războaie marcomanice). V. și Marbod.
8. [DLR] MARCOMANI s. m. pl. Numele unei vechi populații germanice (dispărută în secolul al IV-lea e. n.). Dupe dînșii veniră marcomanii, hunii și cehii. FILIMON, O. II, 106. Războiul cu marcomanii întîmplat pe timpul lui Marc-Aurel. XENOPOL, I. R. I, 211, cf. 92. - Din fr. marcomans, germ. Markomannen.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL