1. [Scriban] marcatéț, V. macorteață.
2. [Scriban] macorteáță f., pl. ețe (rut. mákortetĭ și mákortertĭ [rus. -értĭ], d. mak, mac, și terti, a răzui, a pisa. V. macahor). Buc. Piuliță de lut de pisat mac și usturoĭ p. mujdeĭ. – În Bas. și mărcoteț (rev. I. Crg. 14, 23 și 24) și marcateț (Șez. 1922, 151), n., pl. e.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL