1. [DEX '09] MARCASIT, marcasite, s. n. Bisulfură naturală de fier, galbenă-verzuie, cristalizată în sistemul rombic și utilizată la fabricarea acidului sulfuric sau ca piatră prețioasă. – Din fr. marcassite, germ. Markasit.
2. [MDA2] marcasit s [At: COSTINESCU / V: ~ă (S și: marcassită) sfi / E: fr marcassite, ger Markasit] (Min) Sulfură de fier naturală, cristalizată, care la temperaturi înalte se transformă în pirită.
3. [DEX '98] MARCASIT, marcasite, s. n. Sulfură naturală de fier, galbenă-verzuie, cristalizată și cu luciu metalic. – Din fr. marcassite, germ. Markasit.
4. [DLRLC] MARCASIT s. n. Sulfura de fier naturală, cristalizată în sistemul rombic, fărîmicioasă, de culoare galben-verzuie și cu luciu metalic; la temperatură înaltă se transformă în pirită.
5. [DN] MARCASIT s.n. Sulfură naturală de fier de culoare galbenă-verzuie și cu luciu metalic. [< fr. marcassite, germ. Markasit].
6. [MDN '00] MARCASIT s. n. sulfură naturală de fier, galbenă-verzuie și cu luciu metalic, în bijuterie. (< fr. marcassite, germ. Markasit)
7. [MDA2] marcasită sf vz marcasit
8. [Scriban] *marcasítă f., pl. e (fr. marcassite, d. ar. markašitha; ngr. markási). Min. Bisulfură naturală de fer (Fe S2), numită și pirită albă, care e o peatră galbenă ca auru și care se întrebuințează în gĭuvaĭergerie.
9. [DOOM 3] marcasit s. n., pl. marcasite
10. [DOOM 2] marcasit s. n., pl. marcasite
11. [MDO] marcasit
12. [Petro-Sedim] marcasită, (engl.= marcasite) FeS2, s. rombic. În România, se întâlnește în mineralizațiile de sulfuri asociate ș. crist. (Crucea, Valea lui Stan etc.), bana- titelor (Dognecea), mineralizațiilor hidrotermale legate de eruptivul neogen (Ilba, Herja, Roșia Montană etc.). (G.P.)
13. [DE] MARCASÍT (< fr., germ.) s. n. Bisulfură naturală de fier, cristalizată în sistemul rombic. Este asemănător cu pirita, dar apare frecvent sub formă de concrețiuni în agregate radiare, mase reniforme, cruste etc.; se utilizează la fabricarea acidului sulfuric. Unele forme cristalizate sunt folosite ca pietre semiprețioase.
14. [DLR] MARCASÍT subst. (Mineral.) Sulfură de fier naturală, cristalizată, care la temperaturi înalte se transformă în pirită. Cf. costinescu. Această sulfură se află în abundență in natură, unde se prezenteazâ sub două stări fizice deosebite: a) pirita. . . și b) marcassita, care cristalizează în prisme romboidale. PONI, CH. 227, cf. CANTUNIARI, M. 104. – Și: marcasítă (scris și: marcassită) s. f. ALEXI, W., CANTUNIARI, L. M. 104, 120. – Din fr. marcassite, germ. Markasit.
15. [DLR] MARCASÍTĂ s. f. v. marcásit.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL