1. [DEX '09] MANDRINAT, -Ă, mandrinați, -te, adj. Îmbinat sau lărgit cu mandrina. – V. mandrina.
2. [DEX '09] MANDRINA, mandrinez, vb. I. Tranz. 1. A îmbina cu ajutorul mandrinei două piese metalice pentru a realiza o închidere etanșă. 2. (Tehn.) A lărgi găurile pieselor inelare sau tubulare cu ajutorul mandrinei. – Din fr. mandriner.
3. [MDA2] mandrina vt [At: DLR / Pzi: ~nez / E: fr mandriner] (Teh) 1 A îmbina etanș o țeavă cu o placă, cu ajutorul unei mandrine, 2 A lărgi găurile pieselor inelare sau tubulare cu mandrina (5).
4. [DLRLC] MANDRINA, mandrinez, vb. I. Tranz. A îmbina, cu ajutorul mandrinei de lărgit, o țeavă cu o placă perforată pentru a realiza o încheietură etanșă.
5. [DN] MANDRINA vb. I. tr. A lărgi găurile pieselor inelare sau tubulare cu ajutorul mandrinului. ♦ A îmbina etanș capătul unei țevi cu o placă metalică. [< fr. mandriner].
6. [MDN '00] MANDRINA vb. tr. a lărgi găurile pieselor inelare sau tubulare prin deformare plastică cu ajutorul mandrinului. (< fr. mandriner)
7. [DOOM 3] mandrina (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. mandrinez, 3 mandrinează; conj. prez. 1 sg. să mandrinez, 3 să mandrineze
8. [DOOM 2] mandrina (a ~) vb., ind. prez. 3 mandrinează
9. [DLR] MANDRINÁ vb. I. Tranz. (Tehn.) A îmbina etanș o țeavă cu o placă, cu ajutorul unei mandrine. DICȚ. - Prez. ind.: mandrinez. – Din fr. mandriner.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL