1. [DEX '09] MAJORDOM, majordomi, s. m. (În Franța, în Evul Mediu) Intendent al domeniilor regale și al palatului; p. gener. persoană însărcinată cu administrarea unui palat (regal sau princiar); p. ext. șeful personalului de serviciu din casele nobililor sau ale marilor bogătași. – Din fr. majordome.
2. [MDA2] majordom sm [At: NEGULICI / V: (pop) ~don, (înv) maio~ / Pl: ~i / E: fr majordome, ger Majordom] 1 Șef al personalului de îngrijire sau al funcționarilor care administrează un palat regal, princiar etc. 2 (Pex) Șef al personalului de îngrijire într-o casă bogată.
3. [DEX '98] MAJORDOM, majordomi, s. m. (În Franța, în evul mediu) Intendent al domeniilor regale și al palatului; p. gener. persoană însărcinată cu administrarea unui palat (regal sau princiar); p. ext. șeful personalului de serviciu din casele nobililor sau ale marilor bogătași. – Din fr. majordome.
4. [DLRLC] MAJORDOM, majordomi, s. m. Persoană însărcinată cu administrarea unui palat regal sau princiar; p. ext. șeful personalului de îngrijire la casele nobililor și ale marilor bogătași.
5. [DN] MAJORDOM s.m. Intendentul unui palat regal sau princiar; (p. ext.) șef al personalului de serviciu în casele marilor nobili și bogătași. [< fr. majordome, germ. Majordom, cf. lat. maior – șef, domus – casă].
6. [MDN '00] MAJORDOM s. m. intendent al unui palat regal sau princiar; (p. ext.) șef al personalului de serviciu într-o casă bogată. (< fr. majordome)
7. [Șăineanu, ed. VI] majordom m. mai-marele Curții (la Roma și în Spania).
8. [Scriban] *majordóm, V. maĭordom.
9. [MDA2] maiordom sm vz majordom
10. [MDA2] majordon sm vz majordom
11. [Scriban] *maĭordóm și majordóm m. (fr. majordome, d. it. maggiordómo saŭ sp. mayordomo, care e mlat. májor dómûs, maĭ marele caseĭ). Șefu servitorilor unuĭ suveran în evu mediŭ în apusu Eŭropeĭ.
12. [DOOM 3] majordom s. m., pl. majordomi
13. [DOOM 2] majordom s. m., pl. majordomi
14. [DLR] MAJORDÓM s. m. Șeful personalului de îngrijire sau al funcționarilor care administrează un palat (regal, princiar etc.); p. e x t. șeful personalului de îngrijire într-o casă bogată. Cf. NEGULICI, COSTINESCU, ȘĂINEANU, D. U., ALEXI, W., CADE. Majordonul Gavrilă, executorul ordinelor cucoanei, e plin de compasiune pentru cei pe care îi lovește fără voia sa și din voința ei. CONTEMP. 1949, nr. 158, 11/5. - Pl.: majordomi. – Și: majordón, (învechit) maiordóm (COSTINESCU) s. m. – Din fr. majordome. – Cf. germ. M a j o r d o m. – Majordon, prin etimologie populară.
15. [DLR] MAIORDOM s. m. v. majordom.
16. [DLR] MAJORDÓN s. m. v. majordom.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL