1. [MDA2] vișin1 sm [At: (a. 1670) URICARIUL XXV, 277 / V: (înv) ~șn, (reg) jiș~, virșân, visăn, visân, ~șen, ~e / Pl: ~i, (reg) ~șeni / E: drr vișină] 1 Pom fructifer din familia rozaceelor, cu frunze lucioase, dințate pe margine, cu flori albe, cultivat pentru fructele lui comestibile Si: (reg) vișinar (1) (Cerasus vulgaris). 2 (Îc) ~-sălbatic (sau ~-pitic) Arbust din familia rozaceelor, cu flori albe și fructe mici, sferice, roșii-purpurii, foarte acre Si: cireș-de-Bărăgan, cireș-pitic, vișinel (3) (Cerasus fruticosa). 3 (Îc) ~-turcesc Arbust din familia rozaceelor, cu lemnul tare (întrebuințat la confecționarea pipelor), cu frunze plăcut mirositoare (folosite drept condiment), cu flori albe și cu fructe mici, negre, amărui, necomestibile Si: mahaleb, (reg) antep (Prunus mahaleb).
2. [MDA2] vișin2 s [At: DOSOFTEI, PS. 293/12 / V: (înv) ~ă sf / Pl: ? / E: mgr βύσιννος „de in” pcf βύσιννον „vișină”] (Înv) Țesătură fină de in, de cânepă sau de mătase.
3. [DEX '98] VIȘIN, vișini, s. m. Pom roditor din familia rozaceelor, cu frunze lucioase, dințate pe margine, cu flori albe, cultivat pentru fructele sale (Prunus cerasus). ◊ Vișin sălbatic = vișinel (2). Vișin turcesc = arbust din familia rozaceelor, cu lemnul tare (întrebuințat la confecționarea lulelelor), cu frunzele frumos mirositoare, întrebuințate drept condiment, cu flori albe și cu fructe mici, negre, amărui (Prunus mahaleb). – Din vișină (derivat regresiv).
4. [DE] MAHALÉB (< tc.) Specie de prun, decorativă, care înflorește primăvara, cu flori mici, albe, plăcut mirositoare și fructe negre, sferice, mici, amare; folosit ca portaltoi (Prunus mahaleb). Sin. vișin turcesc.
5. [DFL] Prunus mahaleb L., « Vișin turcesc ». Specie care înflorește primăvara. Flori mici, albe, plăcut mirositoare (corolă cu 5 petale alungit-eliptice, întregi). Frunze mici, rotund-ovate, plane, glabre, lucitoare, pe partea inferioară pubescente, verzi, pețiolate, fin-dentate pe margini. Arbore pînă la 10 m înălțime, rar arbust, cu scoarță lucioasă, brună, neagră. Fructe, drupe negre, sferice, mici, amare.
6. [DGS] mahaleb s.m. (bot.) Prunus mahaleb; vișin-turcesc (v. Vișin1), <reg.> antep, mălin.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL