1. [MDA2] maestriță sf [At: L. ROM. 1961, nr. 3, 42 / Pl: ~țe / E: maestru + -iță] (Rar) Muncitoare calificată Si: (pop) maistoriță.
2. [DGS] maestriță s.f. (înv.; adesea urmat de determ. care indică profesia, specialitatea) v. Meșteră (v. meșter).
3. [DLR] MAESTRIȚĂ s. f. (Rar) Muncitoare cu un anumit grad de calificare; maistorită. L. ROM. 1961, nr. 3, 42. - Pl.: maestrițe. – Maestru2 + suf. -iță.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL