1. [DEX '09] LĂMÂIȚĂ, lămâițe, s. f. 1. Arbust ornamental cu flori mici de culoare albă, ale cărui frunze, frecate în mână, răspândesc un miros de lămâie (Philadelphus coronarius). 2. Floare artificială de ceară albă, din care se fac coronițe și buchețele pentru mirese și cocarde pentru cei care participă la nuntă. – Lămâie + suf. -iță.
2. [MDA2] lămâiță sf [At: HEM / V: (reg) a~, ~mui~ / P: ~mâ-i~ / E: lămâie + -iță] 1-2 (Șhp) Lămâioară (1-2). 3 (Bot) Arbust din familia verbenaceaelor, cu frunze scurt lanceolate, răspândind miros de lămâie, cu flori mici, albe și roz, care este originar din America de Sud și este cultivat la noi ca plantă ornamentală Si: lămâioară (3) (Lippia citriodora). 4 Arbust din familia saxifragaceaelor, cu tulpina înaltă de 1-3 metri, cu frunze alungit ovale, cu florile albe puternic mirositoare grupate în raceme, care este originar din Europa Meridională, fiind cultivat la noi ca plantă ornamentală și pentru mirosul plăcut Si: iasomie, sirinderică (Philadelphus coronarius). 5 Arbust din familia labiatelor, de dimensiuni mici, cu tulpini groase și lemnoase, foarte ramificate, acoperite cu peri scurți, cu frunze mici, liniare, și cu flori mici, roze, foarte aromatice, aflate în inflorescență laxă, care este de origine mediteraneană, fiind cultivat la noi în grădini ca plantă condimentară și din care se extrage un ulei folosit în medicină ca tonic, astringent și stimulant Si: cimbru, (reg) lămâioară (6) (Thymus vulgaris). 6 Arbust din familia caprifoliaceaelor, înalt de 1-2 metri, cu tulpina foarte ramificată, cu frunze opuse, scurt pețiolate, cu flori mici, roz și cu fructe bace globuloase albe, persistente în timpul iernii, care este originar din Canada și este frecvent cultivat la noi ca arbust ornamental Si: hurmuz (Symphoricarpus racemosus). 7 Plantă erbacee din familia labiatelor, cu miros plăcut, stufoasă, cu tulpina patrunghiulară, ramificată, cu frunze ovale și cu flori liliachii aflate în inflorescență laxă, care crește atât în locuri uscate, pietroase, cât și în poieni Si: roiniță, mătăcină, melisă, iarba-stupului (Melissa officinalis). 8 Plantă din familia compozitelor, cu tulpina înaltă, ramificată, puternic mirositoare și cu flori galbene, cultivată mult în grădini pentru mirosul aromatic, asemănător cu acela al lămâii Si: lemnul Domnului (Artemisia abrotanum). 9 (Bot; reg) Mușcată1. 10 (Bot; reg) Ciupercă din familia prezizaceelor, cărnoasă, de formă răsucită, de culoare roșie-portocalie pe dinafară, comestibilă, dar nu foarte gustoasă Si: urechea-babei (Peziza venosa). 11 (Înv) Floare artificială din ceară de culoare albă din care se fac coronița, buchetul pentru mireasă și cocardele pentru cei care participă la nuntă. 12 Dans popular nedefinit mai îndeaproape. 13 Melodie după care se execută acest dans.
3. [Șăineanu, ed. VI] lămâiță f. plantă ce exală un miros de lămâie și cu care se fac cununi de mirese (Lippia citriodora).
4. [MDA2] alămâiță sf vz lămâiță
5. [MDA2] lămuiță sf vz lămâiță
6. [DLRLC] LĂMÎIȚĂ, lămîițe, s. f. 1. Mic arbust cu flori mici și albe, ale cărui frunze, frecate în mînă, răspîndesc un miros de lămîie (Lippia citriodora). Îi miroase... buzele a lămîiță. BIBICESCU, P. P. 374. 2. Floare artificială de ceară albă, din care se fac coronițe și buchețele pentru mirese. Erau frumoși, el cu cocardă de beteală pe piept, ea cu cununa de lămîiță. PAS, Z. I 118.
7. [Scriban] lămîíță f., pl. e (dim. d. lămîĭe). O plantă verbenacee cultivată originară din Argentina (lippia [saŭ aloýsia] citriodóra). Frunzele eĭ, frecate în mînă, daŭ un miros plăcut de lămîĭe.
8. [DOOM 3] lămâiță s. f., g.-d. art. lămâiței; pl. lămâițe
9. [DOOM 2] lămâiță s. f., g.-d. art. lămâiței; pl. lămâițe
10. [Argou] a-i da (cuiva) lămâița în foc expr. (er. – d. femei) a avea contact sexual cu un bărbat.
11. [DGS] lămâiță s.f. (bot.) I lămâioără. II 1 Philadelphus coronarius; sirinderică, <reg.> căjmină, iasmin-de-grădină, lemn-alb, mălin, pom, pom-alb, pomul-raiului (v. pom), scumpină, sipică, zevios. 2 Lippia citriodora; lămâioără. 3 (reg.) v. Cimbrișor (Thymus vulgaris). 4 (reg.) v. Cimbru (Satureja hortensis). 5 (reg.) v. Citronelă. Melisă. Roiniță (Melissa officinalis). 6 (reg.) v. Hurmuz (Symphoricarpus albus). 7 (reg.) v. Lemnul-Domnului (v. lemn) (Artemisia abrotanum). 8 (reg.) v. Mușcată1 (Pelargonium odoratissimum). 9 (reg.) v. Pitacul-dracului (v. pitac1) (Discina venosa sau Peziza venosa).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL