1. [DEX '09] LĂMURITOR, -OARE, lămuritori, -oare, adj. Care lămurește, explică, care ajută la lămurirea cuiva. – Lămuri + suf. -tor.
2. [MDA2] lămuritor, ~oare [At: BUDAI-DELEANU, LEX. / V: (înv) ~iu / Pl: ~i, ~oare / E: lămuri + -tor] 1 sm (Înv) Rafinor. 2 a (Înv) Care purifică. 3 a (D. știri, informații, fapte etc.) Care clarifică.
3. [DLRLC] LĂMURITOR, -OARE, lămuritori, -oare, adj. Care lămurește, deslușește, explică. Păunul, Uliul... lămuritoare Cuvinte de dreptate au fost înfățoșat. NEGRUZZI, S. II 297. Dovezi lămuritoare De păgubirile ce mulți au suferit. DONICI, F. 48.
4. [MDA2] lămuritoriu, ~ie a vz lămuritor
5. [DOOM 3] lămuritor adj. m., pl. lămuritori; f. sg. și pl. lămuritoare
6. [DOOM 2] lămuritor adj. m., pl. lămuritori; f. sg. și pl. lămuritoare
7. [Argou] lămuritor, lămuritori s. m. (intl.) bătăuș.
8. [DGS] lămuritor, -oare adj., s.m. I adj. 1 (despre informații, știri, acte, fapte etc.) explicativ, <înv.> deslușitor, explicator. A găsit pe birou o scrisoare lămuritoare. 2 (despre argumente, dovezi, concluzii etc.) clarificator, edifiant, edificator, explicativ, ilustrator, <rar> edificativ, <fig.; înv.> luminător. Citatele date sunt exemple lămuritoare pentru regula gramaticală discutată. II s.m. 1 (tehn.; înv.) v. Rafinator. Rafinor. 2 (arg.) v. Bătăuș.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL