Definiție și ce înseamnă lăhuză

1. [DEX '09] LĂUZĂ, lăuze, s. f. Femeie care se află în primele 6-8 săptămâni după o naștere. [Var.: lăhuză, lehuză s. f.] – Din ngr. lehúsa.

2. [MDA2] lăuză [At: BIBLIA (1688) 6322/49 / V: (îvp) lăhu~, (îvr) lehusă, lehu- / Pl: ~ze / E: ngr λεχοῦσα] 1 sf Femeie în primele 6-8 săptămâni după o naștere, până la restabilirea sănătății. 2-3 sf, af (Femeie) care tocmai a născut Si: (reg) chendilă. 4 sf (Fig) Femeie a cărei sănătate este precară. 5 sf (Îrg) Femeie bolnavă.

3. [DLRLC] LĂUZĂ, lăuze, s. f. Nume dat femeii în perioada de după nașterea unui copil, pînă la restabilirea sănătății. Nu te mai zbate și nu geme mai rău ca o lăuză, că ți-a fi degeaba osteneala. GALAN, Z. R. 244. – Pronunțat: lă-u-. – Variantă: lehuză (ALECSANDRI, T. 100) s. f.

4. [Șăineanu, ed. VI] lăuză f. femeie care stă în pat după ce a născut. [Și lehuză = gr. mod. LEHUZA (din léhos, pat)].

5. [Scriban] lăúză ș. a. V. lehuză.

6. [DEX '09] LĂHUZĂ s. f. v. lăuză.

7. [DEX '09] LEHUZĂ s. f. v. lăuză.

8. [MDA2] lăhuză sf vz lăuză

9. [MDA2] lehusă sf vz lăuză

10. [MDA2] lehuză sf, af vz lăuză

11. [Șăineanu, ed. VI] lehuză m. Mold. V. lăuză.

12. [Scriban] lehúsă (vechĭ), lehúză (est) și lăúză (vest) f., pl. e (ngr. lehúsa, vgr. lehó, lehús, d. léhos, pat; bg. lehusa, turc lohusa). Femeĭe care șade în pat după ce a născut. V. chendelă.

13. [DOOM 3] lăuză s. f., g.-d. art. lăuzei; pl. lăuze

14. [DOOM 2] lăuză s. f., g.-d. art. lăuzei; pl. lăuze

15. [MDO] lăuză

16. [IVO-III] lăuză, -ze.

17. [DER] lăuză (lăuze), s. f. – Femeie care tocmai a născut. – Var. lăhuză, l(e)huză, cu der. ngr. λεχούσα, din gr. λεχώ, -ους „lăuză” (Roesler 571; Tiktin; DAR), cf. tc. löǵușa, bg. lehusa, mr. lihoană < ngr. λεχῶνα (după Conev 59, rom. ar proveni din bg.). – Der. lăuzie, s. f. (naștere, stare postnatală), din ngr. λεχουσία; lăuzi, vb. (a se scula după naștere).

18. [DGS] lăuză s.f. <reg.> chendelă, slabă (v. slab). Lăuza este femeia în primele săptămâni după naștere.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '09] LĂFĂIRE s. f. Faptul de a se lăfăi. – V. lăfăi. 2. […]
1. [DEX '09] LĂFĂIT, -Ă, lăfăiți, -te, adj. Comod, destins; în huzur, îmbelșugat. – V. […]
1. [DEX '09] LĂUZIE s. f. Starea lăuzei; timpul cât femeia este lăuză. [Pr.: lă-u-. […]
[Scriban] lăĭát, V. laŭ. Sursă: DEX online sub licență GNU GPL
1. [DEX '09] LAIBĂR, laibăre, s. n. 1. (Pop.) Haină țărănească (de postav) scurtă până […]
1. [DEX '09] LĂIBĂRAC, lăibărace, s. n. (Pop.) Laibăr. – Laibăr + suf. -ac. 2. […]
1. [DEX '09] LĂIBĂRUȚ, lăibăruțe, s. n. (Pop.) Lăibăraș. – Laibăr + suf. -uț. 2. […]
1. [DEX '09] LĂVICER s. n. v. lăicer. 2. [MDA2] lăvicer sn vz lăicer 3. […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro