1. [MDA2] lâncotă sf [At: PSALT. 65 / Pl: ~te / E: slv лѫкота] (Îvr) Uneltire.
2. [Scriban] lîncotă f., pl. e (vsl. lónkota, undiță, fig. *viclenie. V. lucină). Ps. S. Înșelăcĭune, vicleșug.
3. [DER] LÎNCOTĂ, lîncote, s. f. (Înv., sec. XVI) Înșelăciune, înșelătorie, păcăleală. (din sl. ląkota = momeală)
4. [DER] lîncotă (lîncote), s. f. – Înșelăciune, păcăleală, minciună. Sl. ląkota „undiță” (Scriban). – Sec. XVI, înv. – Der. lîncoti, vb. (a amăgi, a înșela, a minți), cf. sl. lankovati.
5. [DGS] lâncotă s.f. (înv.) v. Ademenire. Amăgire. Înșelare1. Înșelăciune. Înșelătorie. Mistificare. Momire. Păcăleală. Păcălire. Păcălit1. Trișare.
6. [DAR] lâncotă, lâncote, s.f. (înv.) 1. undiță. 2. (fig.) viclenie, înșelăciune.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL