1. [DEX '09] LUSTRAGIU, lustragii, s. m. Persoană care curăță și lustruiește încălțămintea; văcsuitor. – Lustru1 + suf. -agiu.
2. [MDA2] lustragiu sm [At: DLR ms / Pl: ~gii / E: lustru + -agiu] Bărbat care curăță și lustruiește (1) încălțămintea Si: văcsuitor.
3. [DEX '98] LUSTRAGIU, lustragii, s. m. Persoană care curăță și lustruiește încălțămintea; văcsuitor. – Lustru1 + suf. -agiu.[1]
4. [DLRLC] LUSTRAGIU, lustragii, s. m. Persoană care se ocupă cu lustruirea încălțămintei; văcsuitor.
5. [Șăineanu, ed. VI] lustragiù m. care curăță și face lustru la ghete.
6. [Scriban] lustragíŭ m. (turc. lustroğu). Văxuĭtor de ghete.
7. [Scriban] văxuitór m. Acela care are ocupațiunea de a văxui saŭ de a lustrui pe stradă încălțămintea trecătorilor. – Și lustragiŭ.
8. [DOOM 3] lustragiu s. m., art. lustragiul; pl. lustragii, art. lustragiii (desp. -gi-ii)
9. [DOOM 2] lustragiu s. m., art. lustragiul; pl. lustragii, art. lustragiii (-gi-ii)
10. [MDO] lustragiu
11. [DGS] lustragiu s.m. văcsuitor, <rar> lustruitor, <înv.> curățător de ghete. Un lustragiu își așteaptă clienții în colțul străzii.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL