1. [DEX '09] LUNAUT, lunauți, s. m. (Livr.) Explorator al Lunii; selenaut. [Pr.: -na-ut] – De la Lună (după astronaut, cosmonaut).
2. [MDA2] lunaut sm [At: L. ROM. 1970, 266 / P: ~na-ut / Pl: ~uți / E: lună cf astronaut, cosmonaut] (Liv) Explorator al lunii Si: selenaut.
3. [DN] LUNAUT s.m. (Liv.) Navigator pe lună; selenaut. [Pron. -na-ut. / et. incertă].
4. [MDN '00] LUNAUT s. m. selenaut. (< fr. lunaute, engl. lunaut)
5. [DCR2] lunaut s. m. (astr.) Persoană care alunizează ◊ „La bordul ei se află trei astronauți veterani [...] aspiranți la ademenitorul titlu de «lunaut».” Mag. 26 VII 69 p. 3 (din lună + -naut, după modelul lui cosmonaut; cf. fr. lunaute, engl. lunanaut; BD 1967, DMN 1969; v. Guțu Romalo C.G. 233, Graur C. 20; DN3)
6. [DGS] lunaut s.m. (astron.; rar) v. Selenaut.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL