1. [MDA2] lucior, ~oară a [At: TDRG / P: ~ci-or / Pl: ~i, ~oare / E: luciu + -or] 1 Care are luciu, strălucire. 2 (Reg; îs) Pere ~oare Varietate de pere nedefinită mai îndeaproape. 3 (Trs; d. ape) Limpede. 4-5 (Șhp) (Cam) luciu2 (1).
2. [DLRLC] LUCIOR, -OARĂ, luciori, -oare, adj. (Popular) Diminutiv al lui luciu2. Dar de unde ești, dragul lelii? – îl întrebă lelea Irina – De-aci a noua țeară! răspunse junele, de preste apa lucioară. RETEGANUL, P. IV 65. Luciu, lucior, îi pun coadă de fuior (Acul). GOROVEI, C. 4. – Pronunțat: -ci-or.
3. [DLRM] LUCIOR, -OARĂ, luciori, -oare, adj. (Pop.) Diminutiv al lui luciu2. [Pr.: -ci-or]
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL