1. [MDA2] lostov2 s vz lostriță
2. [MDA2] lostov1 sm vz lăstun
3. [DEX '09] LĂSTUN, lăstuni, s. m. Pasăre migratoare mică, asemănătoare cu rândunica (Delichon urbica). ♦ Lăstun de apă (sau de mal) = pasăre migratoare cu penajul cenușiu-cafeniu pe spate și alb pe abdomen, care trăiește pe lângă ape (Riparia riparia). ◊ Expr. (Adverbial) A sta lăstun pe capul cuiva = a plictisi pe cineva, a se ține scai de cineva. [Var.: (pop.) lostun s. m.] – Din sl. lastunŭ.
4. [DEX '09] LOSTRIȚĂ, lostrițe, s. f. Pește răpitor, asemănător cu păstrăvul, cu corpul lung, aproape cilindric, cu gura mare și cu dinții puternici, care trăiește în râurile de munte (Hucho hucho). – Cf. ucr., rus. losos’ „somon”.
5. [DEX '09] LOSTUN s. m. v. lăstun.
6. [MDA2] lastan sm vz lăstun
7. [MDA2] lastari sm vz lăstun
8. [MDA2] lastun sm vz lăstun
9. [MDA2] lasturn sm vz lăstun
10. [MDA2] lăstor sm vz lăstun
11. [MDA2] lăstrun sm vz lăstun
12. [MDA2] lăstun sm [At: CANTEMIR, I. I. I, 179 / V: (pop) lastan, lăstari, lasturn, las~, ~tor, (reg) ~trun, ~e, ~turn, (îvp) loston, lustron, lostug, los~, lus~, răs~, răstund, restun, restur / Pl: ~i / E: slv ластоуна] 1 (Șîc ~-alb, ~-de-casă, ~-de-sat) Pasăre migratoare din ordinul pashiformelor, asemănătoare cu rândunica, dar cu coada mai scurtă Si: (pop) râpar (Delichon urbica). 2 (Șîc ~-de-apă, ~-de-mal, ~-de-râpi) Pasăre migratoare cu spatele cafeniu-cenușiu și abdomenul alb care trăiește, mai ales, în vecinătatea apelor (Riparia riparia) Si: (pop) râpar. 3 (Orn; șîc ~-mare, ~-negru, ~-de-biserică, ~-de-mare) Drepnea (Cypselus apus). 4 (Îc) ~-de-ploaie Pasăre nedefinită mai îndeaproape. 5 (Îc) ~-de-noapte Pasăre nedefinită mai îndeaproape. 6 (Pop; îe) A sta ~ pe capul cuiva A plictisi pe cineva prin insistență. 7 (Pop) Persoană care trăiește din munca altcuiva. 8 (Reg) Animal care nu aduce nici un folos. 9 (Orn; reg) Codobatură (Motacilla alba). 10 (Zlg; îvr) Șobolan (Rattus norvegicus). 11 (Reg) Copil de țigan Si: puradel.
13. [MDA2] lăstune sm vz lăstun
14. [MDA2] lăsturn sm vz lăstun
15. [MDA2] lostan sm vz lăstun
16. [MDA2] lostică sf vz lostriță
17. [MDA2] lostiță sf vz lostriță
18. [MDA2] lostocă sf vz lostriță
19. [MDA2] loston2 sm vz lăstun
20. [MDA2] lostosă sf vz lostriță
21. [MDA2] lostoste sf vz lostriță
22. [MDA2] lostotă sf vz lostriță
23. [MDA2] lostoță sf vz lostriță
24. [MDA2] lostreță sf vz lostriță
25. [MDA2] lostriță sf [At: ANON. CAR. / V: (înv) ~reță, (reg) ~tică, ~tiță, ~tocă, ~tosă, ~toste, ~totă, ~toță, ~tov s, ~rut sm, ~ruță, ~tucă, ~tuță, loșni~ / A și: ~riță / Pl: ~țe / E: cf ucr, rs лосось] Pește din familia salmonidelor, răpitor, asemănător cu păstrăvul, cu corpul lung, aproape cilindric, cu gura mare și cu dinți puternici, care trăiește în râurile de munte Si: (reg) lostocuță (Hucho hucho).
26. [MDA2] lostrut sm vz lostriță
27. [MDA2] lostruță sm vz lostriță
28. [MDA2] lostucă sf vz lostriță
29. [MDA2] lostug sm vz lăstun
30. [MDA2] lostun2 sm vz lăstun
31. [MDA2] losturn sm vz lăstun
32. [MDA2] lostuță sf vz lostriță
33. [MDA2] loșniță2 sf vz lostriță
34. [MDA2] lustron sm vz lăstun
35. [MDA2] lustun sm vz lăstun
36. [DLRLC] LĂSTUN, lăstuni, s. m. Pasăre mică, asemănătoare cu rîndunica (Apus apus). Lăstunii din ajun făceau în jurul turlei bisericii aceleași cercuri, aceleași săgetări învălmășite, cu dulci țîrîiri cristaline. SADOVEANU, O. VII 208. Deasupra apelor săgetează lăstunii cu țipete ascuțite. C. PETRESCU, S. 42. Am stat tăcuți, cu gîndurile noastre Zburînd în depărtare cu lăstunii. D. BOTEZ, P. O. 71. ◊ Expr. A sta lăstun pe capul cuiva = a plictisi pe cineva, a se ține scai de cineva. Nu știe cum să scape de pacostea asta, care stă lăstun pe capu-i. VLAHUȚĂ, N. 17. – Variantă: lostun (SADOVEANU, M. C. 9) s. m.
37. [DLRLC] LOSTRIȚĂ, lostrițe, s. f. Pește răpitor, asemănător cu păstrăvul, dar mai mare decît acesta (Hucho hucho). Cu părul făcut cosiță, Lins ca solzii de lostriță. CORBEA, A. 31.
38. [Șăineanu, ed. VI] lăstun m. rândunică albă pe pântece și cu aripi lungi (Hirundo urbica). [Slav. LASTUNA].
39. [Șăineanu, ed. VI] lostriță f. soiu de pește cu aripioare la pântece și cu carnea delicioasă (Salmo trutta). [Și lostosă = rus. LOSOSŬ, somon].
40. [Scriban] lăstún m. (vsl. lastunŭ, lastuna, un fel de rîndunică; pg. rus. lástovica, lástica, rîndunică). Un fel de rîndunică cu coada maĭ scurtă și fără pată roșie la gușă. (Îșĭ face cuĭbu închis și-ĭ lasă numaĭ o mică deschizătură). Mold. Fig. Om care așteaptă să fie hrănit de altu, parazit, lacom: a sta lăstun pe capu cuĭva, aŭ năpădit ca lăstuniĭ. V. bimbașa și talaghir.
41. [Scriban] lóstruț m., lóstriță și -uță f., pl. e (rudă cu vsl. rut. rus. lósosĭ, salmon). Est. Un fel de păstrăv mare pînă la 80-90 c.m. – Și lóstoță (Cant.), lostocúță și lóstov m.
42. [DOOM 3] lăstun s. m., pl. lăstuni
43. [DOOM 3] lostriță s. f., g.-d. art. lostriței; pl. lostrițe
44. [DOOM 2] lăstun s. m., pl. lăstuni
45. [DOOM 2] lostriță s. f., g.-d. art. lostriței; pl. lostrițe
46. [IVO-III] lăstun.
47. [DER] lăstun (lăstuni), s. m. – Pasăre, Hirundo rustica. Sl. lastunŭ, lastuna (Miklosich, Slaw. Elem., 28; Cihac, II, 166; Conev 54; DAR; Tiktin), era numele unei specii de rîndunică, cf. sl. lastovica „rîndunică”, bg., rus. lastovica, sb., cr. lastavica, Hasdeu, Cuv. din Bătrîni, I, 287, credea că acest cuvînt ar fi dacic, cf. alb. loš (cf. și Philippide, II, 720).
48. [DER] lostriță (lostrițe), s. f. – Pește (Salmo hucho). – Var. lostiță, lostoță, lostică, lǫstuță, lostov. Sl. lososĭ (Cihac, II, 176; Tiktin); cf. pol. łosos, sb., rus. losos. Der. nu este clară.
49. [DGE] LÓSTRIȚĂ s.f. (Iht.) Pește migrator din fam. salmonidelor (somoni și păstrăvi), de talie mare, putând ajunge la o lungime de 1,5 m, frumos colorat în albăstrui-argintiu (Hucho hucho); este un somon specific bazinului dunărean, urcând pe Tisa și Sava, dar și până în râurile de munte românești, Bistrița, Vișeu ș.a., numit în it. salmone di Danubio, în germ. Donaulachs (= somon de Dunăre).
50. [DE] LĂSTÚN (< sl.) s. m. Specie de pasăre călătoare din ordinul paseriformelor, înrudită cu rândunica, dar mai mică și cu coada mai puțin despicată. ◊ L. de casă = pasăre călătoare cu penaj negru-lucios, iar pieptul și burta complet albe, având o lungime de c. 14 cm (Delichon urbica). Cuibărește adesea în colonii, lipindu-și cuibul sub streșini și cornișe; are o mare viteză de zbor (300 km/oră). ◊ L. de mal = pasăre de vară în România, lungă de c. 13 cm, cu penajul cafeniu-cenușiu pe partea dorsală, alb pe partea ventrală și cu o bandă cafenie transversală pe piept (Riparia riparia). Își construiește cuibul în maluri abrupte, săpând galerii adânci și constituind uneori colonii cu exemplare numeroase.
51. [DGS] lăstun s.m. (ornit.) 1 (și lăstun-alb, lăstun-de-casă) Delichon urbica; <pop.> rândunea, rândunea-de-ploaie, rândunea-puturoasă, rândunică, rândunică-de-casă, rândunică-de-fereastră, rândunică-de-oraș, <reg.> loptoș, pietrar, prundar, râpar, strălunț. 2 (și lăstun-de-apă, lăstun-de-mal, lăstun-de-râpi) Riparia riparia; rândunică-de-apă, rândunică-de-lut, rândunică-de-mal, rândunică-de-pământ, rândunică-de-pârâu, rândunică-de-ploaie, <reg.> răscoi, râpar, scobar1, sturz, țărmuraș, zvârdaică, zvârdaș. 3 Apus apus; <reg.> pescar, rândunea, rândunică-de-fereastră. 4 (pop.) lăstun-mare = lăstun-negru v. Drepnea (Cypselus apus). 5 (reg.) v. Codobatură. Prundar. Prundaș (Motacilla alba).
52. [DGS] lostriță s.f. (iht.) Hucho hucho; crăișor, <înv. și reg.> jemlugă, <reg.> lostocuță, puică, șaldaie.
53. [DRAM 2015] lostriță, lostrițe, s.f. – (zool.) Pește răpitor cu corpul de formă cilindrică (Hucho hucho). Specie protejată. Actualmente trăiește în România numai în Tisa și în Bistrița moldovenescă. În Tisa este dovedită în râul Vișeu, de la Vișeu de Jos până la vărsare în Tisa, apoi pe Vaser circa 24 km, pe o porțiune scurtă pe Novăț și pe Ruscova. Cel mai mare exemplar de lostriță s-a pescuit în 1951, în dreptul localități Valea Vișeului, de ceferistul Boris Gheorghelenic și cântărea 34 kg (Ardelean, Bereș, 2000: 72). – Din sl. lososi (Cihac, Tiktin, cf. DER); cf. ucr., rus. losos’ „somon” (DEX).
54. [DRAM] lostriță, -e, s.f. – Pește răpitor (Hucho hucho), asemănător cu păstrăvul, care trăiește în râurile de munte (Vișeu, Vaser, Novăț și Ruscova, în Maramureș). – Cf. ucr. losos „somon” (DEX).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL