Definiție și ce înseamnă lopățică

1. [DEX '09] LOPĂȚICĂ, lopățele, s. f. 1. Diminutiv al lui lopată. 2. Unealtă sau parte a unei unelte de forma unei lopeți sau care are o funcție asemănătoare cu a acesteia. ♦ Scândurică servind la imobilizarea unui membru fracturat sau luxat; atelă. 3. (Reg.) Omoplat. – Lopată + suf. -ică.

2. [MDA2] lopățică sf [At: ANON. CAR. / V: ~țea, ~țeauă, ~pețea, ~pețeauă, ~peț~, ~pițea, ~poțea, ~poț~, lupățea, lupețică / Pl: -țele / E: lopată + -ică] 1-2 (Șhp) Lopată (1) (mică) Si: lopecioară (1-2). 3-22 (Reg) Lopată (6,8,10,14-17,20,22-24,29,31-37). 23 (Reg; pan) Unealtă de fag cu care se bat rufele și torturile, când se înălbesc Si: (reg) mai2. 24 (Mol) Unealtă de țesut sau de tors nedefinită mai îndeaproape. 25 (Pan) Unealtă în formă de scândurică netedă și subțire, folosită la împletitul plaselor pescărești Si: caloneț, (reg) spată, spetează. 26 (Pan) Mică unealtă care se folosește la moară pentru a ajuta curgerea făinii în lada de lemn. 27 (Reg; pan) Botniță pusă vițeilor după înțărcare, ca să nu mai sugă Si: (reg) scândură. 28 (Reg) Căuș de lemn sau de tablă folosit pentru scoaterea apei din luntre Si: (reg) ispol. 29 (Mol) Scândurică îngustă cu care se netezește mămăliga după ce a fost amestecată. 30 Un fel de lingură mai mare pentru servit friptura. 31 (Reg) Un fel de linguriță cu care se mănâncă oul fiert moale. 32 (Pan) Linguriță pentru substanțe chimice. 33 (Med; înv) Instrument folosit în chirurgie. 34 (Med; pan) Scândurică folosită la imobilizarea unui membru fracturat sau luxat Si: atelă. 35 (Rar; pan) Scândurică crestată folosită la scărpinat. 36 (Îvp) Băț cu care se aplicau lovituri la tălpi sau în palme. 37 (Reg; la jocuri; îf lopățea) Scândurică folosită ca o pârghie la jocul „de-a puricele”. 38 (Reg; la jocuri) Leaț cu care se lovesc pietrele în cădere. 39 Linguriță plată din lemn, de plastic etc. cu care se mănâncă înghețata la pahar. 40 (Reg; pan; la moară) Titirez. 41 (Reg; pan; la moară) Bucată de lemn care ține teica. 42 (Reg; lpl; șîs) Lopețile vântului Aripi la vânturătoarea agricolă. 43 (Reg; la plug) Bucată de fier care unește coarnele Si: punte. 44 (Reg) Cormană la plug. 45 (Reg) Piesă la plug fixată în cele două dăltuituri din podul osiei Si: schimbătoare, (reg) mână1. 46 (Reg) Fiecare dintre stinghiile care leagă carâmbii loitrelor la car Si: spetează. 47 (Reg; lpl) Bucățele de lemn care fixează oiștea în crucea carului. 48 (Reg) Fiecare dintre cele două bucăți de scândură care leagă partea de sus a jugului de policioară Si: (pop) spetează. 49 (Reg; șîs) ~ cu borte Scândurică cu mai multe găuri cu ajutorul căreia se fixează pânza la războiul de țesut Si: (pop) lopiscă (7), muierușcă. 50 (Reg) Fiecare dintre pedalele cu ajutorul cărora se schimbă ițele la războiul de țesut Si: tălpig. 51 (Reg) Fiecare dintre cele două brațe ale vatalelor la războiul de țesut Si: (pop) spetează. 52 (Reg) Piesă mobilă la războiul de țesut mecanic, acționată de axul acestuia. 53 (Reg; lpl) Aripi pe grindeiul de la piuă. 54 (Reg; lpl) Fofează (6). 55 (Reg; lpl) Cele două scânduri paralele care constituie corpul meliței. 56 (Reg) Bețișor cu care se răsucește frânghia ferăstrăului pentru a întinde pânza de tăiat Si: coardă (3), pană1. 57 (Reg; lpl) Fiecare dintre piesele care țin jugul joagărului între corfe Si: (reg) cioacă. 58 (Reg) Pedală de la scăunoaie, pe care dulgherul apasă cu piciorul pentru a fixa lemnul de cioplit Si: (reg) lopiscă (8), tălpig. 59 (Reg; îf lopățeauă) Fiecare dintre cele două laturi, fixate în unghi drept, la colțarul de dulgherie sau de tâmplărie. 60 (Reg; lpl) Fiecare dintre carâmbii scării. 61 (Reg) Fiecare dintre bucățile (mici) de leaț fixate orizontal în perete pentru a servi drept suport. 62 (Reg) Spată1 cu partea musculară a piciorului din față al mielului, folosită în alimentație. 63 (Reg; îf lopoțea) Greabăn la cal sau la bou. 64 (Mol) Lăbuță a cârtiței. 65 (Reg) Plantă erbacee din familia cruciferelor, cu frunze pețiolate și dințate, cu flori mari, liliachii, care crește prin pădurile umbroase și umede din regiunea montană (Lunaria rediviva). 66 (Reg) Plantă din familia umbeliferelor nedefinită mai îndeaproape (Ferulago galbenifera). 67 (Orn; reg) Lopătar (8) (Platalea leucorhodia).

3. [DLRLC] LOPĂȚICĂ, lopățele, s. f. Diminutiv al lui lopată. ♦ Unealtă, piesă sau obiect care amintește forma unei lopeți mici sau care are o funcție asemănătoare cu a acesteia. Coliviile... se arătau prin învălmășagul unor plante pletoase, puse sus, pe niște lopățele bătute în perete. GALACTION, O. I 328. ♦ Scîndurică servind la imobilizarea unui membru fracturat sau luxat; atelă. Dacă ai pe cineva să-ți tragă osul la loc și să-l potrivească între două lopățele, într-o săptămînă, două îmbli iar la horă. GALAN, Z. R. 260.

4. [Șăineanu, ed. VI] lopățică f. 1. lopată mică de fier pentru sobe; 2. lopățica umărului, numele vulgar al omoplatului; 3. Mold. bulfeiul jugului; 4. scândurică cu mai multe găuri la răsboiul de țesut.

5. [MDA2] lopățea sf vz lopățică

6. [MDA2] lopățeauă sf vz lopățică

7. [MDA2] lopețea sn vz lopățică

8. [MDA2] lopețeauă sf vz lopățică

9. [MDA2] lopețică sf vz lopățică

10. [MDA2] lopițea sf vz lopățică

11. [MDA2] lopoțea sf vz lopățică

12. [MDA2] lopoțică sf vz lopățică

13. [MDA2] lupățea sf vz lopățea

14. [MDA2] lupățică sf vz lopățică

15. [CADE] BĂRBĂTUȘ sm. 1 dim. BĂRBAT ¶ 2 🐒 Partea bărbătească a unui animal ¶ 3 LOPĂȚICĂ.

16. [Scriban] cosár m. Un fel de bîtlan alb cu cĭocu ca lopata, numit și lopățică.

17. [Scriban] lopățeá și (maĭ des) lopățícă f., pl. ele (dim. d. lopată). Lopată mică de metal de luat jaratic din sobă. Un fel de pedică saŭ opritoare la războĭu de țesut (Suc.). Acea pĭesă a juguluĭ care e supt gîtu bouluĭ (în nord podhorniță). Omoplat, spătă (numită și lopățica umăruluĭ). Lopătar, cosar (o pasăre). O plantă cruciferă (lunaria rediviva).

18. [DOOM 3] lopățică s. f., g.-d. art. lopățelei; pl. lopățele

19. [DOOM 2] lopățică s. f., g.-d. art. lopățelei; pl. lopățele, art. lopățelele

20. [IVO-III] lopățică, -țele.

21. [DGS] lopățică s.f. I 1 lopățea, <înv. și reg.> lopăcioară, <reg.> lopăție, lopățuie. Băiețelul se joacă în nisip cu o lopățică. 2 (mar.; înv. și reg.) v. Lopată. Ramă2. Vâslă. II 1 (med., med. vet.) atelă. I-a imobilizat mâna fracturată cu lopățele. 2 (pesc.) <reg.> caloneț, spată, spetează. Lopățică este folosită la împletitul plaselor pescărești. 3 (gosp.; înv. și pop.; și lopățică de foc) v. Vătrai. 4 (agric.; reg.) v. Lopată. 5 (gosp.; reg.) v. Lopată. 6 (gosp.; reg.) v. Mai3. 7 (constr.; în zidărie; reg.; și lopățică de văcăluit) v. Mistrie. 8 (la stână; reg.) <reg.> lopată. 9 (la moară; reg.) <reg.> lopată. 10 (la jug; reg.) v. Policioară. Poliță1. 11 (j. de copii, sport; reg.) <reg.> lopată. III (tehn.) 1 (la războiul de țesut) <pop.> scânduriță, <reg.> scândurea, scândurice. Lopățica este o piesă mobilă. 2 (la războiul de țesut; reg.; și lopățică cu borte) v. Femeiușcă. Muierușcă. 3 (la războiul de țesut; reg.; în forma lopițea) v. Iapă. Schimbător. Tălpig. 4 (la car sau la căruță; reg.) v. Bulfeu. Cruce. Spetează. Stinghie. 5 (la cârceiele carului; reg.) v. Pop. Spetează. Stinghie. 6 (la loitrele căruței sau ale carului; reg.) v. Spetează.7 (la plug; reg.) v. Cocârlă. Schimbătoare (v. schimbător). 8 (reg.) v. Otic. 9 (la vârtelniță; reg.) v. Aripă. Cruce. Spetează. 10 (la rășchitor; reg.) v. Cruce. 11 (la ragila de pieptănat fuioarele; reg.) v. Scândură. 12 (la meliță; reg.) v. Cuțit. Limbă. 13 (la fierăstrău; reg.) v. Cheie. Cordar. Întinzător. Strună1. 14 (la scaunul dulgherului; reg.) v. Pedală. IV (anat.) 1 (art.; la oameni; pop.) lopățică umărului v. Omoplat. Scapulă. Spată. 2 (reg.; la animalele patrupede) v. Spată. V 1 (bot.) Lunaria rediviva; <reg.> păstăiastă. 2 (ornit.; reg.) v. Lopătar (Platalea leucorodia).

22. [DGS] lopățea s.f. I 1 lopățică, <înv. și reg.> lopăcioară, <reg.> lopăție, lopățuie. 2 (tehn.; la războiul de țesut) bată, băteală, braț, brățară, fălcea, fofează, mănușă, mână, spetează. Lopățelele sunt unite în partea de sus cu arțarul, iar în partea de jos cu vatalele. 3 (tehn.; la războiul de țesut; reg.; în forma lopițea) v. Iapă. Pedală. Schimbător. Tălpig. II (bot.) Lunaria rediviva; <reg.> păstăiastă.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '09] LOOPING, loopinguri, s. n. Evoluție acrobatică complexă a unui avion, constând în […]
[DE] LOPOLÍT (< fr. {i}) s. n. Corp magmatic intrusiv, de mari dimensiuni, alcătuit, în […]
1. [MDA2] loptă sf [At: ȘINCAI, ap. ȘA I, 647 / V: (reg) labdă, lap~, […]
1. [DEX '09] LOPĂTARE, lopătări, s. f. Acțiunea de a lopăta. – V. lopăta. 2. […]
1. [MDA2] lopătat sn [At: (a. 1910) CONV. LIT. XLIV2, 657 / Pl: ~uri / […]
1. [MDA2] lopătiță sf [At: CADE / V: (reg) ~pot~ / Pl: ~țe, ~ți / […]
1. [MDA2] lopățea sf vz lopățică 2. [Șăineanu, ed. VI] lopățeà f. plantă din fam. […]
[Mitologic] Aius Locutius (sau Loquens), divinitate misterioasă al cărei glas s-a făcut auzit în preajma […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro