1. [DEX '09] LICHIOR, lichioruri, s. n. Băutură alcoolică preparată din spirt, sirop de zahăr și esențe aromatice. – Din fr. liqueur.
2. [MDA2] lichior sn [At: DLR ms / V: (înv) licor (Pl: licoare, licoruri), licuor (S și: liquor; Pl: ~uri, ~cuoare), licvor, (reg) licur, (îvr) licher (Pl: ~e și ~uri), licoră sf, licuer (Pl: licuere) / S și: licheor, licheur, liqueor; liqueur / Pl: ~uri / E: fr liqueur] 1 Băutură alcoolică preparată din spirt, sirop și esențe aromatice. 2 (Reg) Vișinată.
3. [DLRLC] LICHIOR, lichioruri, s. n. Băutură alcoolică, obținută din spirt sau din rachiu, la care se adaugă sirop și esențe aromatice. Lichior de cafea. ▭ Discutînd foarte pașnic... între două țigări de foi și două pahare subțiri de lichior. C. PETRESCU, C. V. 178. – Pronunțat: -chior.
4. [DN] LICHIOR s.n. Băutură făcută din alcool, sirop și diferite esențe aromate. [Pron. li-chior, scris și liqueur, licheur. / < fr. liqueur].
5. [MDN '00] LICHIOR s. n. băutură din alcool, sirop și diferite esențe aromate. (< fr. liqueur)
6. [Scriban] *lichĭór n., pl. urĭ (fr. liqueur, lat. liquor, licoare). Rachiŭ de calitate superioară, vutcă. – Maĭ corect ar fi licór, pl. urĭ, ca’n această poezie de mahala: Din tranvaĭ cu ĭa scobor, Mă duc la cofetărie, O’nghețată și-un licor, Îĭ ofer cu voĭoșie. (Mica Poesie, 15, Bucureștĭ, 1887, Steinberg, c. Rahoveĭ, 10).
7. [MDA2] licher sn vz lichior
8. [MDA2] licor sn vz lichior
9. [MDA2] licoră1 sf vz lichior
10. [MDA2] licuer sn vz lichior
11. [MDA2] licuor sn vz lichior
12. [MDA2] licur2 sn vz lichior
13. [MDA2] licvor sn vz lichior
14. [MDA2] liqueur sn vz lichior
15. [DN] LICHEUR s.n. v. lichior.
16. [DN] LIQUEUR s.n. v. lichior.
17. [Șăineanu, ed. VI] licher n. băutură obținută prin distilare și având de bază rachiul sau spirtul (=fr. liqueur).
18. [Scriban] *lichér n., pl. urĭ. Vulg. Lichĭor.
19. [Scriban] licór n. V. lichĭor.
20. [DOOM 3] lichior (desp. -chior) s. n., (porții; sorturi) pl. lichioruri
21. [DOOM 2] lichior (-chior) s. n., (sorturi, porții) pl. lichioruri
22. [MDO] lichior
23. [DER] lichior (lichioruri), s. n. – Băutură alcoolică dulce. Fr. liqueur. E dublet al lui licoare, s. f. (lichid), introdus artificial de literatura romantică, din it. liquore. Se scrie uneori cu ortografie greșită licheur.
24. [DE] LICHIÓR (< fr.) s. n. Băutură alcoolică cu concentrația alcoolului între 28 și 45%, care conține sirop de zahăr, suc de fructe, substanțe aromatizante și substanțe colorante.
25. [DGS] lichior s.n. (ind. alim.; reg.) v. Vișinată.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL