1. [DEX '09] LEORBĂI, leorbăi, vb. IV. Intranz. (Reg.) A flecari, a trăncăni, a sporovăi. [Prez. ind. și: leorbăiesc] – Leoarbă + suf. -ăi.
2. [MDA2] leorbăi [At: CIHAC, II, 669 / V: lio~ / Pzi: leorbăi, ~esc / E: leoarbă + -ăi] 1 vi (Mol; irn) A vorbi fără rost Si: a flecări, a sporovăi, a trăncăni. 2 vr (Mol) A se îmbăta. 3 vi (Mun; d. câini) A limpăi. 4 vi (Mun; pex; d. oameni) A mânca zgomotos.
3. [DEX '98] LEORBĂI, leorbăiesc, vb. IV. Intranz. (Reg.) A flecari, a trăncăni, a sporovăi. – Leoarbă + suf. -ăi.
4. [DLRLC] LEORBĂI, leorbăiesc, vb. IV. (Regional) Intranz. A flecări, a vorbi fără rost, a trăncăni, a sporovăi. E beat, domnule judecător, nu știe ce spune, au leorbăit avocații. SADOVEANU, N. P. 94. ◊ Fig. (Despre strigătul curcanului) După dînsa alergau curcanii leorbăind din gușa cu mărgele roșii. C. PETRESCU, R. DR. 242. – Pronunțat: leor-.
5. [MDA2] liorbăi v vz leorbăi
6. [Șăineanu, ed. VI] liorbăì r. a flecări. [Origină necunoscută].
7. [Scriban] leópăĭ saŭ leórbăĭ și -ĭésc, a -í (eo dift.) v. intr. (d. leop și leorbă. V. lipăĭ). Mold. Fam. Flecăresc, lehăĭesc, vorbesc prea mult.
8. [DOOM 3] leorbăi (a ~) (reg.) (desp. leor-) vb., ind. prez. 1 sg. leorbăi/leorbăiesc, 3 sg. leorbăie/leorbăiește, imperf. 1 leorbăiam; conj. prez. 1 sg. să leorbăi/să leorbăiesc, 3 să leorbăie/să leorbăiască
9. [DOOM 2] !leorbăi (a ~) (reg.) (leor-) vb., ind. prez. 3. sg. leorbăie/leorbăieste, imperf. 3 sg. leorbăia; conj. prez. 3 să leorbăie/să leorbăiască
10. [DGS] leorbăi vb. IV. (reg.) 1 intr. (despre oameni) v. Bârfi. Flecări. Îndruga. Pălăvrăgi. Sporovăi. Trăncăni. 2 intr., tr. (mai ales despre câini și pisici, deprec., despre oameni; compl. indică apă, mâncare) v. Limpi.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL