[DCR2] linoplac s. ◊ „Linoplacul și panourile pentru pereți despărțitori din material plastic. Primul reprezintă o inovație a colectivului de la Întreprinderea «Marmora» din București: din bucățele de marmură cu dimensiuni reduse se realizează, prin îmbinarea cu ajutorul unei rășini poliesterice, plăci de dimensiuni mari – cu o rezistență mai mare decât a plăcilor monobloc – material care poate fi folosit pentru elemente prefabricate.” R.l. 16 V 74 p. 3 (probabil din lino[leum] + plac[ă])
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL