1. [DEX '09] LINDINĂ, lindini, s. f. (Pop.) Ou de păduche. [Var.: lindenă s. f.] – Lat. lens, lendinem (= lendem).
2. [MDA2] lindină sf [At: ANON. CAR. / V: (reg) ~den sm, ~denă, lindin sm, ~ne, ~iră / Pl: ~ni, (rar) ~ne / E: ml lens, -dinis] 1 Ou de păduche. 2 (Reg; îe) A căta pe cineva de ~ A căuta ceartă. 3 (Îae) A bate pe cineva.
3. [DEX '98] LINDINĂ, lindini, s. f. Ou de păduche. [Var.: lindenă s. f.] – Lat. lens, lendinem (=lendem).
4. [DLRLC] LINDINĂ, lindini, s. f. Ou de păduche. – Variantă: lindenă (BIBICESCU, P. P. 181, ȘEZ. II 214) s. f.
5. [Șăineanu, ed. VI] lindină f. ou de păduche. [Lat. LENDINEM = clasic LENDEN].
6. [Scriban] líndină f., pl. ĭ (lat. lĕndo, léndinis îld. lens, lĕndis m. și f.; it. léndine m. și f.; fr. lente [lat. *lénditem], sp. liendre, pg. léndea. Cu vsl. *lendina, rus. lĕadina, buruĭan, n’are legătură). Oŭ de păduche fixat de păr.
7. [DEX '09] LINDENĂ s. f. v. lindină.
8. [MDA2] linden sm vz lindină
9. [MDA2] lindenă sf vz lindină
10. [MDA2] lindin sm vz lindină
11. [MDA2] lindine sf vz lindină
12. [MDA2] lindiră sf vz lindină
13. [DOOM 3] lindină (pop.) s. f., g.-d. art. lindinii; pl. lindini
14. [DOOM 2] lindină (pop.) s. f., g.-d. art. lindinii; pl. lindini
15. [IVO-III] lindină, -ni.
16. [DER] lindine (lindini), s. f. – Ou de păduche. – Var. lindină. Mr. lindină, istr. lindire. Lat. lĕndĭnem (Densusianu, Hlr., 139; Diez, I, 247; Pușcariu 977; Candrea-Dens., 996; Iordan, Dift., 168; REW 4978), cf. it. lendine, fr. lente, sp. liendre, port. lendea. Der. din sl. lędina (Byhan 316) nu este probabilă. – Der. lindinos, adj. (păduchios).
17. [DGS] lindină s.f. (entom.) <reg.> condrățel, gad. Părul îi este plin de lindini.
18. [DRAM 2021] lindínă, lindini, s.f. Ouă de păduchi. – Lat. lens, lendinem (DEX, MDA).
19. [DRAM 2015] lindină, lindini, s.f. – Ouă de păduchi (ALRRM, 1969: 23). – Lat. lens, lendinem (Scriban, Șăineanu, DEX, MDA).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL