1. [DEX '09] LEȘESC, -EASCĂ, leșești, adj., s. f. art. 1. Adj. (Înv.) Polonez. 2. Adj. (În sintagma) Rață leșească = rasă de rațe domestice, cu penele albe sau negre, cu carnea gustoasă. 3. S. f. art. Dans popular din Moldova; melodie după care se execută acest dans. – Leș2 + suf. -esc.
2. [MDA2] leșesc, ~ească [At: URECHE, L. 81 / Pl: ~ești / E: leși (pll leah) + -esc] (Îvp) 1-2 a Care aparține (lehilor (1) sau) Lehiei. 3-4 a Privitor (la lehi (1) sau) la Lehia. 5 a Originar din Lehia Si: polonez, polon, (îrg) poleac, polocesc, (înv) leah1 (2), polonesc. 6 a (Îs) Țara ~ească Polonia. 7 a (Îs) Limba ~ească Limbă poloneză. 8 sfa (Pop) Dans popular nedefinit mai îndeaproape. 9 sfa Melodie după care se execută leșeasca (7).
3. [DLRLC] LEȘESC, -EASCĂ, leșești, adj. (Învechit) Polonez. Ilun Tătarul primise poruncă și, îmbrăcat în straie leșești și el, venea pe calul lui mărunt. SADOVEANU, O. VII 77. Luai tăblițele, le deschisei, și printre multele versuri și note leșești și rusești iată ce găsii. NEGRUZZI, S. I 46. ◊ Rață leșească = varietate de rațe cu penele zbîrlite, cu mers legănat. O rață leșească fuge-naintea noastră, măcăind speriată. VLAHUȚĂ, O. AL. I 84.
4. [Șăineanu, ed. VI] leșesc a. polon: oștile leșești. [V. Leah].
5. [Scriban] leșésc, -eáscă adj. (d. Leah). Polon, al Polonilor, al Leșilor. Ruță leșească, un fel de rață maĭ mare (numită și gotcă în Mold.), care are o parte roșie și fără pene în prejuru ochilor, nu măcăĭe și mișcă capu într’un mod particular. V. lișiță.
6. [DOOM 3] leșesc (înv., pop.) adj. m., f. leșească; pl. m. și f. leșești
7. [DOOM 2] leșesc (înv.) adj. m., f. leșească; pl. m. și f. leșești
8. [DGS] leșesc, -ească adj. (înv. și pop.) v. Polon. Polonez.
9. [DRAM 2021] leșésc, -ească, adj. (înv.) Polonez: „…și nimeni din Țara Ungurească nu vine, ce dela Musc prin Țara Leșască, în Maramoriș” (Bârlea, 1909: 193). – Din leș + suf. -esc (Scriban, DEX).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL