1. [Scriban] lecúță (o) adv. (dim. d. o leacă. V. leacă). Mold. Fam. Puțintel: o lecuță de mîncare. S. f. Zărește lecuța ceĭa de foc. (Șez. 33, 27), zărește acel focușor.
2. [DAR] lecuță s.f. adv. (pop.) puțin, fărâmă, strop.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL