1. [MDA2] laurea [At: IORDAN, L. R. A. 236 / P: la-u-re-a / Pzi: ~eez / E: laureat] 1 vt A acorda un înalt premiu pentru merite deosebite. 2 vt A încununa cu lauri. 3 vt A acoperi de glorie. 4-5 vtr (A face să treacă sau) a trece examenul de doctorat, în unele țări, ca Italia.
2. [DN] LAUREA vb. I. tr. 1. A încununa cu un înalt premiu pentru merite deosebite. 2. tr., refl. A trece examenul de doctorat (în unele țări, ca Italia). [Pron. la-u-re-a, p. i. laureez, 3,6 -ează. / < it. laureare].
3. [MDN '00] LAUREA vb. I. tr. a încununa cu un înalt premiu pentru merite deosebite. II. tr., refl. (în unele țări) a trece examenul de doctorat. (< laureat)
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL