1. [DEX '09] LANDGRAF, landgrafi, s. m. Titlu dat unui principe suveran german în Evul Mediu. – Din fr. landgrave.
2. [MDA2] landgraf sm [At: COSMOGRAFIE, 75r/18 / V: ~av / Pl: ~i / E: ger Landgraf] 1 Titlu dat unui principe german în Evul Mediu. 2 Persoană cu titlul de landgraf (1).
3. [DEX '98] LANDGRAF, landgrafi, s. m. Titlu dat unui principe german în evul mediu. – Din fr. landgrave.
4. [DN] LANDGRAF s.m. Titlu dat unora dintre vechii principi germani. [< germ. Landgraf, cf. Land – țară, Graf – conte].
5. [MDN '00] LANDGRAF s. m. titlu dat unui principe german din evul mediu; magistrat care răspundea în fața justiției în numele împăratului. (< germ. Landgraf)
6. [MDA2] landgrav sm vz landgraf
7. [Șăineanu, ed. VI] landgrav m. titlul unor principi germani: landgravul de Hessa.
8. [Scriban] *lándgrav m. (fr. landgrave, d. germ. landgraf, d. land, țară, și graf, conte). Titlu dat unor principĭ suveranĭ în Germania, cum era, de ex., în Hessa-Cassel. Odinioară, judecător care judeca în numele împăratuluĭ Germaniiĭ.
9. [DOOM 3] landgraf (desp. land-graf) s. m., pl. landgrafi
10. [DOOM 2] landgraf (land-graf) s. m., pl. landgrafi
11. [DER] landgraf (landgrafi), s. m. – Titlu de principe german. – Var. landgrav. Germ. Landgraf. – Der. landgraviat, s. n. (domeniul landgrafului).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL