1. [DEX '09] LAMENTAȚIE, lamentații, s. f. Lamentare. – Din fr. lamentation, lat. lamentatio.
2. [MDA2] lamentație sf [At: SĂULESCU, HR. I, 125 / V: (îvr) ~tăcie, (înv) ~iune / Pl: ~ii / E: fr lamentation] 1-5 Lamentare (1-5). 6 (Îs) ~iile lui leremia Carte a Vechiului Testament pe care tradiția o atribuie profetului leremia, în care sunt relatate suferințele evreilor cauzate de distrugerea Ierusalimului. 7-8 Scriere (în versuri) care are un accentuat caracter trist, tânguitor. 9 Improvizație, de obicei versificată, cântată pe o anumită melodie, care însoțește manifestările folclorice funerare Si: bocet.
3. [DEX '98] LAMENTAȚIE, lamentații, s. f. (Rar) Lamentare. – Din fr. lamentation, lat. lamentatio.
4. [DLRLC] LAMENTAȚIE, lamentații, s. f. (Rar) Lamentare. Credința și-a găsit-o deplin confirmată de lamentațiile arendașilor. REBREANU, R. II 20.
5. [DN] LAMENTAȚIE s.f. (Liv.) Lamentare. [Gen. -iei, var. lamentațiune s.f. / cf. fr. lamentation, lat. lamentatio].
6. [MDN '00] LAMENTAȚIE s. f. lamentare. (< fr. lamentation, lat. lamentatio)
7. [MDA2] lamentațiune sf vz lamentație
8. [MDA2] lamentăcie sf vz lamentație
9. [DN] LAMENTAȚIUNE s.f. v. lamentație.
10. [Scriban] *lamentațiúne f. (lat. lamentátio, -ónis). Vaĭet, jălire: lamentațiunile luĭ Ĭeremia. – Și -áție și -áre.
11. [DOOM 3] lamentație (desp. -ți-e) s. f., art. lamentația (desp. -ți-a), g.-d. art. lamentației; pl. lamentații, art. lamentațiile (desp. -ți-i-)
12. [DOOM 2] lamentație (-ți-e) s. f., art. lamentația (-ți-a), g.-d. art. lamentației; pl. lamentații, art. lamentațiile (-ți-i-)
13. [MDO] lamentație
14. [IVO-III] lamentație, -ției gen.a.
15. [DTM] lamentație (< lat. lamentatio „plângere”), muzică religioasă pe texte din Lamentațiile lui Ieremia, utilizată la anumite sărbători în cultul bisericii romano-cat. Melodiile sunt simple, de durate* egale (cantus planus*). Din aceste i. nu au rămas lucrări de referință ca în cazul creațiilor polif. ale genului. Cea mai veche colecție tipărită de l. pe mai multe voci (2) a fost aceea a lui Petrucci (Lamentationes Ieremiae Prophetae, vol I-II, 1506), cuprinzând creații de Agricola, Gaspar, Tinctoris etc. Altă ediție importantă au alcătuit Ballard și Leroy în 1559, din lucrări semnate de Arcadelt, Carpentras, Festa, La Jeune etc. În sec. 17-18, introducerea lamento*-ului ca număr* distinct în operă* se face probabil sub influența l. În epoca contemporană, Ernest Křenek a compus Lamentatio Jeremiae Prophetae (1941-1942), iar pe versete alese din aceleași texte, Stravinski a compus Threni (1958).
16. [DGS] lamentație s.f. ah, boceală, bocire, bocit1, căinare, jelire, jelit1, jeluire, lamentare, plângere, plâns1, tânguială, tânguire, tânguit1, văitare, văitat1, văitătură, <livr.> ieremiadă, lament, lamentouri, <rar> deplorație, <pop. și fam.> văicăreală, văicărit, <pop.> jeluială, <fam.> văicăritură, <înv. și reg.> olălăire, olecăire, olecăitură, scremut1, <reg.> cântare, văierare, văierat, <înv.> cramură, lugire, obidire, plâgeoșie, văierătură, <deprec.> scâncitură.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL