1. [MDA2] lacteu, ~ee a [At: GENILIE, G. 73/18 / V: (îvr) ~tiu, ~ie / Pl: ~ee / E: fr (voie) lactée, lat (via) lactea] 1 (Ast; îs) Calea ~ee Brâu luminos care se vede noaptea de la un capăt la celălalt al boltei cerești Si: Calea-Laptelui, Calea-Robilor; (pop) Calea lui Traian, (înv) Calea Lactată. 2 (Atm; îvr; îs) Vene ~ee Fiecare dintre formațiile tubulare închise prin care circulă limfa în organism.
2. [Șăineanu, ed. VI] lacteu a. ce seamănă laptelui: calea lactee se numește popular calea lui Troian sau drumul robilor.
3. [Scriban] *lactéŭ, -ée adj. (fr. lacté, lat. lácteus). Care seamănă a lapte: suc lacteŭ. Lactat, care consistă în lapte: regimu lacteŭ convine dispepticilor. Anat. Vine lactee, vase care pompează chilu la suprafața intestinelor. Astr. Cale lactee saŭ a lapteluĭ, pop. drumu robilor, o dungă albicĭoasă care se vede pe cer în nopțile senine și care e compusă dintr’o inumerabilă mulțime de stele. – Număru acestor stele e așa de prodigios, în cît Herschel le-a evaluat la 50.000 pe cele ce trecuse supt ochiĭ luĭ într’ó singură oră. Fabula atribuĭe originea căiĭ lactee cîtor-va picăturĭ de lapte căzute din sînu Junoneĭ pe cînd îl alăpta pe Ercule.
4. [MDA2] lactiu, ~ie a vz lacteu
5. [Scriban] *lactát, -ă adj. (d. fr. lacté, d. lat. lácteus, de lapte, și redat rom. pin lactat pin confuziune de sufix îld. lactéŭ. Cp. cu cutaneŭ). Chim. Med. Care consistă în lapte: alimentațiune lactată.
6. [GER] lactat În afară de substantivul folosit în chimie, lactat, se mai folosește astăzi adjectivul lactat, în special în expresia produse lactate. Originea acestui cuvînt ar fi, după CADE, franțuzească. Dacă însă CADE nu citează originalul francez, iar DA citează fr. lactate numai ca traducere a cuvîntului romînesc, DLRM înscrie cu curaj fr. lactate la rubrica etimologie. CADE definește cuvîntul romînesc prin „alcătuit, format din lapte” și dă exemplele regim lactat, dietă lactată (cel de al doilea exemplu pare copiat direct din dicționarele franțuzești). În acest sens însă, în franțuzește se zice lacté, cum e și de așteptat. DA, însușindu-și exemplele din CADE, consideră că originalul este adjectivul lactat, pe care-l traduce în franțuzește prin lactate, iar substantivul lactat ar proveni din substantivarea adjectivului. Cam în același fel procedează și DLRM. Dar substantivul lactat, folosit în chimie, este mai vechi decît adjectivul, iar acesta nu corespunde francezului lactate, ci francezului lacté. Înțelesul primitiv al adjectivului nu poate îi „făcut din lapte” (după cum cutat, de exemplu, nu înseamnă „făcut din cute ”), ci „tratat cu lapte”, așa cum se vede clar din expresia făină lactată, citat de aceleași dicționare. Scriban, care a văzut că nu se poate porni de la substantivul lactat, consideră că adjectivul este greșit în loc de lacteu, după cum și cutanat, eronat sînt greșite pentru cutaneu, *eroneu. În realitate pare normal să se formeze în romînește adjectivele în -at (după modelul imprimé, imprimat%). Ceea ce e neregulat este rădăcina, căci în romînește nu există o rădăcină lact-, ci numai lapt-. Se înțelege apoi că substantivul lactat $diferă ca origine de adjectivul omonim.
7. [DGS] lacteu, -ee adj. (înv.; despre lichide sau despre suspensii) v. Lactescent. Lăptos.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL