1. [Șăineanu, ed. VI] Lucullus m. general roman, faimos prin bogățiile sale imense și prin fastul său (m. 57 a. Cr.).
2. [DE] LUCULLUS, Lucius Licinius (c. 106-57 î. Hr.), general roman. L-a înfrânt pe Mitridate VI, regele Pontului (74-71 î. Hr.) și pe Tigran, regele armeniei (64 î. Hr.). Celebru prin luxul și rafinamentul banchetelor sale din Roma.
3. [CECC] Ospățul lui Lucullus – Pentru amatorii de ospețe care au și gusturi… literare, termenii de comparație nu lipsesc în istorie. Spre deosebire de ospățul lui Balthazar sau cel sardanapalic (legate de ideea de orgie), ori de ospățul pantagruelic sau gargantuesc (ce se referă la cantitatea enormă de mincare), „o masă à la Lucullus” sugerează mîncăruri fine și servite luxos. Acest Lucullus a fost un general roman (109-57 î.e.n.), vestit printr-o serie de victorii ce nu-i aduseseră numai lauri, ci și o avere nemăsurată. La vîrsta de 45 de ani, dezamăgit de intrigile unora și de ingratitudinea altora, a părăsit viața publică și cariera militară și s-a dedat huzurului și festinelor, cîștigîndu-și prin ospețele ce le dădea, o faimă care a întunecat complet pe aceea dobîndită pe cîmpul de luptă. Bătăliile i-au adus o glorie muritoare; ospățurile, o nemurire „glorioasă”! IST.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL