1. [MDA2] luciuș sn [At: PASCU, S. 363 / Pl: nct / E: luciu + -uș] 1 Suprafață a mării. 2 (Reg) Parte a rindelei cu care se realizează netezirea și fasonarea obiectelor de lemn prin așchiere.
2. [Șăineanu, ed. VI] Luciu m. numea 3 papi (252, 1144, 1181).
3. [DE] LUCIUS, numele a trei papi. Mai important: L. III (pe numele laic Ubaldo Allucingoli), papă (1181-1185). În cadrul Conciliului de la Verona (1181) a pus bazele celei de-a treia cruciade.
4. [DGS] luciuș s.n. (rar; adesea cu determ. „apei”, „mării”) v. Luciu2. Oglindă.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL