1. [DEX '09] COCA1, coca, s. m. Arbust exotic înalt de 2-3 m, din ale cărui frunze se extrage cocaina (Erythroxylon coca). – Din fr., engl. coca.
2. [MDA2] coca smi [At: DEX2 / E: fr coca] Arbust din America de Sud, din ale cărui frunze se extrage cocaina (Erythroxylon coca).
3. [CADE] * COCA1 sf. 🌿 Arbust din America de Sud, cultivat mai ales în Columbia, Bolivia și Brazilia, din ale cărui frunze se extrage cocaina (🖼 1340) [fr.].
4. [DEX '98] COCA s. m. invar. Arbust din America de Sud, din ale cărui frunze se extrage cocaina (Erythroxylon coca). – Din fr. coca.
5. [DLRM] COCA s. m. Arbust din America de Sud, din ale cărui frunze se extrage cocaina (Erythraylon coca). – Fr. coca.
6. [DN] COCA s.m. invar. Arbust originar din America de Sud, din ale cărui frunze se extrage cocaina. [Scris și koca. / < fr., it., sp. coca < cuv. argentinian].
7. [MDN '00] COCA s. m. inv. arbust originar din America de Sud, din ale cărui frunze se extrage cocaina. (< fr., sp. coca)
8. [Șăineanu, ed. VI] coca f. arbust din America de S. ale cărui frunze au proprietăți narcotice.
9. [MDA2] koca smi vz coca
10. [CADE] COCĂ sf. 1 Cleiu făcut din făină amestecată cu apă, de lipit, în spec. hîrtie: spetezele mai adese se lipesc cu ~ (ISP.) ¶ 2 Aluat de făină frămîntat și pregătit pentru facerea pîinii; F a se face ~, a se îmbăta strașnic: Bea de se turtește și ~ se face (PANN) [coace].
11. [DN] KOCA s.m.invar. v. coca.
12. [Scriban] *3) cócă f., pl. ĭ (sp. coca, cuv. american). Un copăcel peruvian ale căruĭ fructe-s tonice și excitante și ale căruĭ frunze mestecate în gură pot înlocui întru cît-va mîncarea.
13. [DOOM 3] coca1 (arbust) s. m., pl. coca
14. [DOOM 2] coca1 (arbust) s. m., pl. coca
15. [DFL] Erythroxylum coca Lam. Specie cu flori mici, albe-verzui sau galbene. Fruct roșu. Frunze mici, ovate. Tufe perene.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL