1. [DEX '09] JUNEȚE, juneți, s. f. (Rar) Tinerețe. [Pl. și: junețe] – June + suf. -ețe (după fr. jeunesse).
2. [MDA2] junețe sf [At: NEGRUZZI, S. I, 155 / V: ~ță / Pl: ~ți / E: june + -ețe] (Rar) Tinerețe.
3. [DEX '98] JUNEȚE, juneți, s. f. (Astăzi rar) Tinerețe. [Pl. și: junețe] – June + suf. -ețe (după fr. jeunesse).
4. [DLRLC] JUNEȚE, juneți și junețe, s. f. (Învechit) Tinerețe. Sublimul entuziasm al juneței. ODOBESCU, S. III 323. [În 1821] în țară se manifestă una din acele mișcări energice care arăt junețea popoarelor și dorința lor de propășire. BĂLCESCU, O. I 35. Eleganță și junețe, Grație și frumusețe te-ncunjur, te încunun. ALEXANDRESCU, M. 187.
5. [DN] JUNEȚE s.f. Tinerețe. [Pl. -ți, -țe, var. juneță s.f. / cf. fr. jeunesse].
6. [MDN '00] JUNEȚE s. f. tinerețe. (< fr. jeunesse)
7. [Șăineanu, ed. VI] junețe f. tinerețe.
8. [MDA2] juneță sf vz junețe
9. [DN] JUNEȚĂ s.f. v. junețe.
10. [Scriban] * junéță f., pl. ĭ (d. june după fr. jeunesse). Poet saŭ iron. Tinereță.
11. [DOOM 3] junețe (rar) s. f., art. junețea, g.-d. art. juneții; pl. juneți
12. [DOOM 2] junețe (rar) s. f., art. junețea, g.-d. art. juneții; pl. juneți
13. [MDO] junețe
14. [IVO-III] junețe sg. și pl.
15. [DGS] junețe s.f. 1 (în Opoz. cu „bătrânețe”) juvenilitate, tinerețe, <livr.>iuventute, <reg.> tinerime, <înv.> junie, junime, tinerie, voinicie. Junețea este cea mai frumoasă perioadă din viață. 2 (colect.; fam.) v. Tineret. Tinerime.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL