1. [MDA2] jolteală sf [At: PAMFILE – LUPESCU, CR. 57 / V: jolde~, jughe~, julghe~, solde~,[1] sulde~,[2] șolde~, șorde~, șulde~, șurd~[3] / Pl: ~eli / E: bg жалтило] (Bot; reg) 1 Plantă folosită pentru a vopsi ceva în galben Si: drobiță. 2 (Îf șold~) Plantă care crește înalt, având o floare albastră-roșietică.
2. [Scriban] jolteálă f., pl. elĭ. (rus. žöltilo, gălbeneală, d. žöltvĭ, galben; bg. želtilo. V. șoldină). Nord (rev. I. Crg. 3, 251). Drog (genista tinctoria). – În sud șoldeală. V. curcumă.
3. [MDA2] joldeală sf vz jolteală
4. [MDA2] jugheală sf vz jolteală
5. [MDA2] julgheală sf vz jolteală
6. [MDA2] șoldeală2 sf vz jolteală
7. [MDA2] șordeală sf vz jolteală
8. [MDA2] șuldeală sf vz jolteală
9. [Scriban] șoldeálă, V. jolteală.
10. [DER] jolteală (jolteli), s. f. – Bucsău (Ginesta tinctoria). – Var. joldeală, șoldeală. Bg. žaltilo, žaltĕlo (Scriban, Conv. lit., 1911, 937; Conev 46; DAR), cu sensul de „colorant galben”.
11. [DAR] jolteală s.f. (reg.) plantă folosită la țară pentru a vopsi în galben; gălbenare, dropiță, jugheală.
12. [DAR] ju(l)gheală s.f. (reg.) V. jolteală.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL